Corsica

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Còrsica)
Corsica
Nome ufficiale: Corsica
Bandera
Statu: Francia
Capilocu: Aiacciu
Superficia: 8 680 km²
Pupulazione: 349 465 (2022) ab.
Densità: 40,26 ab./km²
Dipartimenti: Corsica suttana (2A), Corsica suprana (2B)
Circundarii: 5
Cantoni: 52
Cumune: 360
Situ ufficiale
Carta
Corsica-geographic map

A Corsica (chjamata inizialmente Cirnu) hè un'isula di u Mare Terraniu, a quarta più grande dopu à Sicilia, Sardegna è Cipru.

Hè una cullettività territuriale è un paesi. Cumporta dui dipartimenti: a Corsica suprana in nordu è a Corsica suttana in meziornu. A lingua di a populazione hè u francese, poi a lingua regiunale hè u corsu.

A capitale amministrativa di l'isula hè Aiacciu (Ajaccio in francese, Aiaccio in talianu, Aghjacciu in dialettu aghjaccinu) è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò Portivechju è Sartè.

A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di Bastia è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di Furiani, U Borgu, Lucciana, Biguglia è Pietranera. Dinù, a cità di Bastia hè vicinu à u Capicorsu. E principale cità di Corsica suprana sò Corti è Calvi.

A Corsica teni 8.680 km2 di superficia.

Fra 1755 è 1769, l'isula era un paese indipendente.

Rilievu[mudificà | edità a fonte]

A principale muntagna di a Corsica hè u monte Cintu incù 2 706 metri di altitudine.

Idrografia[mudificà | edità a fonte]

U Golu hè u fiume più lungu di a Corsica.

Qui hè una lista di i fiumi di Corsica :

I fiumi di Corsica

Abatescu Alisu Bevincu Bravona Cavu Fangu Figaredda Fiumaltu Fiumorbu Golu Gravona Liamonu Ortolu Ostriconi Osu Portu Prunelli Restonica Rizzanesu Stabiacciu Sulinzara Taravu Tavignanu Travu

A Sardegna, isola vicina[mudificà | edità a fonte]

A Sardegna (o Sardigna) hè una isula di u Mare Terraniu, pocu distante da a Corsica è una regione taliana.

Etimulugia : Cirnu è Corsica[mudificà | edità a fonte]

Inizialmente l'isula si chjamava Cirnu da a supposta radice punica significhendu terra di e fureste. Dopu, hè stata chjamata Corsica da i Rumani, pà finalmente esse ufficialmente denuminata Corse da i francesi.

Storia[mudificà | edità a fonte]

A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu Omeru indu l'Udissea parla di a Còrsica, prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune:

"Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra [...]"

VI ème siècle
VIII ème siècle
XV ème siècle
Etnograficu di l'Europa in u 1914.
  • 1942 : interventu talianu

Econumia[mudificà | edità a fonte]

PIB per abitante[mudificà | edità a fonte]

U PIB per abitante in l'isule di u Mediterraniu in 2013, sicondu una statistica publicata da Eurostat (Unione Europea) di maghju 2015, si stabilisce di a siguente manera:[1]

Corsica Sardegna Sicilia Baleare Malta Creta Cipru
23600 19300 16600 26200 22400 16100 24800

Tassu di disimpiegu[mudificà | edità a fonte]

Eccu una cumparazione incù l'altre isule di u Mare Terraniu[2]:

Corsica Sardegna Sicilia Baleare Malta Creta Cipru
11% 17,7% 22,5% 15,8% 5,6% 25% 16%

Aeroporti[mudificà | edità a fonte]

In l'isula ci sò sette aeroporti civili è unu militaru:

Lingua corsa[mudificà | edità a fonte]

A diffusione di u corsu è i so varietà.

A lingua corsa hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una lingua rumanica hè dirivata da u latinu. Appartene à u gruppu italorumanicu è à u sottugruppu tuscanu, per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u talianu (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a lingua sarda o lingua gadduresa.
A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in Sardegna). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni, è diffati a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.

Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a lingua sarda; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gadduresu s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gadduresu hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu.

Corsu Supranu[mudificà | edità a fonte]

U corsu supranu hè parlatu in u nordu è centru di Corsica.

  • I dialetti di u corsu supranu

u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, u buzincu.

Corsu Suttanu[mudificà | edità a fonte]

U corsu suttanu (pumuntincu) hè parlatu in u sudu di l'isula.

  • I dialetti di u corsu suttanu

u taravesu, u sartinesu, u portivechjacciu.

Corsu Ligure[mudificà | edità a fonte]

  • I dialetti mischjati cù u Ligure:

l'aghjaccinu, u calvese, u bunifazincu.

Musica[mudificà | edità a fonte]

Pulifunie è Balli raprisentanu a musica Corsa, cume a Pizzica, un ballu chi esiste da luntanu.

Strumenti Musicali Di Corsica[mudificà | edità a fonte]

Tammurriata in un paese
Tammurriata corsa

Artisti[mudificà | edità a fonte]

Musica[mudificà | edità a fonte]

Litteratura In Lingua Corsa[mudificà | edità a fonte]

  • Marco Angeli,
  • Ghjuvan Maria Arrighi,
  • Ghjacumu Biancarelli,
  • Marcu Biancarelli,
  • Dumenicu Austinu Casanova,
  • Ghjaseppu Maria Bonavita,
  • Dumenicu Carlotti (Martinu Appinzapalu),
  • Santu Casanova,
  • Ghjuvan Maria Comiti,
  • Rinatu Coti,
  • Sebastianu Dalzeto,
  • Bartulumeu Dolovici,
  • Paulu Matteiu Della Foata,
  • Paulu Desanti,
  • Alain Di Meglio,
  • Anton Francescu Filippini,
  • Jean-Joseph Flori
  • Ghjuvan Ghjaseppu Franchi,
  • Ghjacumu Fusina,
  • Prete Gentili (Anghjulu-Stefanu),
  • Dumenicu Antonu Geronimi,
  • Don-Joseph Giansily
  • Ghjacumu Gregorj,
  • Ghjuvan' Petru Lucciardi,
  • Anton Liunardu Massiani,
  • Ange-Mathieu Mezzadri,
  • Ghjuvan Luigi Moracchini,
  • Norbert Paganelli,
  • Ugo Peretti,
  • Bertino Poli,
  • Michel Poli (A umbria è à sulia),
  • Petru Rocca,
  • Ghjuvan Teramu Rocchi,
  • Ghjacumu Thiers.
  • Ghjuvan Petru Ristori

Università di Corsica[mudificà | edità a fonte]

Antone Aiello hè presidente di l'Università di Corsica.

Cullegamenti esterni

Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino[mudificà | edità a fonte]

U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.

Fiori[mudificà | edità a fonte]

I Grandi Venti di Corsica[mudificà | edità a fonte]

I venti di Corsica

A Corsica hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Eurostat (2015).
  2. Sicondu: http://www.statistiques-mondiales.com/ue_chomage.htm, per Malta è Cipru, l'INSEE per a Corsica, è EURES (https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?countryId=IT&acro=lmi&showRegion=true&lang=fr&mode=text&regionId=ITG&nuts2Code=ITG2&nuts3Code=null&catId=403), per a Siclia è a Sardegna.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Ligami annantu à a reta[mudificà | edità a fonte]