Erba bicchina
(Reindirizzamentu da Arba bicchina)
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Hypericum hircinum | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordine | Malpighiales | ||||
Famiglia | Hypericaceae | ||||
Generu | Eryngium | ||||
Nome binuminale | |||||
Hypericum hircinum Linnaeus, 1753 | |||||
L' Erba bicchina (o Arba bicchina) (Hypericum hircinum) hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di l'Hypericaceae.
Discrizzione[mudificà | edità a fonte]
Hè uriginaria d'Africa, d'Europa è d'Asia. L'erba bicchina stà in i lochi freschi è umbrosi. I fiori sò gialli. Fiurisce da maghju à aostu.
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
L' erba bicchina hè cumuna in Corsica. U nome corsu vene da u fattu chì 'ssa pianta hà un odore chì s'assumiglia à quellu di u beccu. Hè ancu chjamata a bicchinella, u fiori sanghjuvanninu, l'erba sanghjuvannina o u pericu.
Usi[mudificà | edità a fonte]
Medicinali[mudificà | edità a fonte]
In Corsica, si ni fecia una tisana in i tempi per luttà contru à à pena di corpu.[1]
Ci conta dinù Arnestu Papi ch'in San' Ghjuvanni era per appuntu u mumentu di coglie l'erbe salutifere:
« U ghjornu o a vighjilia di San Ghjuvanni hè u mumentu santu par codda l’arbi è l’arbetti chì curani i malatii o chì pruteghjani da i malanni. Uni beddi pochi hani virtù straurdinarii. I chjamani « arbi di San Ghjuvanni ». I più cunnisciuti sò l’arba di San Ghjuvanni, « l’arba santa », « a matricaria », o « a matrunella », o « a camumiglia », « a calendula » o « baraculi », « a salvia », « l’eddara », « l’erba di taglia », o « l’artimisia (...).[2] » |
Note[mudificà | edità a fonte]
- ↑ Simonpoli (1982), p. 31.
- ↑ http://ernestpapi.free.fr/Mesi,%20santi.%20Mois,%20saints.htm Mesi è santi].
Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]
- Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche innanzi è avà, 1981, Adecec
- Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese)
- Paulu Simonpoli, E piante salvatiche - Cunniscenze è usi, 1982, Parcu Naturale di Corsica