Erba strega

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Arba strega)
L'erba strega
Stachys glutinosa
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Generu Stachys
Nome binuminale
Stachys glutinosa
Aiton, 1753
A pecita

L' erba strega (o arba strega) (Stachys glutinosa) hè una pianta chì face partita di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò opposte, ovale è appena dintate annantu à i bordi. I fiori, di culore rusulinu à purpureu, sò ragruppati in spighe dense in cima à i piccioli. 'Ssa pianta sgaghja un odore aggradevule quandu omu a ciccia.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè urighjinaria d'Europa, ind'ella hè largamente sparta. Omu a trova par u più in e rigione timperate è muntose, in particulare in i pratulini umiti, l'arici di fureste è e zone umite. Pò ancu esse cultivata cum'è pianta ornamintale in i giardini.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè cumuna in Corsica.[1] Hè endemica da a Corsica è di a Sardegna.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè una pianta vivace chì si sparghje per u più da i so granelli. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti sò picculecapsule cuntinendu parechji granelli. 'Ssa pianta hà a particularità d'esse appena piciosa, da induve u so nomu specificu latinu glutinosa.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Stachys glutinosa hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Betonica glutinosa, Betonica major è Stachys major. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu par disignà 'ssa pianta, ma sò avà cunsiderati com'è obsuleti.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Stachys glutinosa ùn hè micca cunsiderata com'è una spezia minacciata. Hè abbastanza cumuna in a so aria di ripartizione naturale è ùn face micca l'ugettu di misure particulare di cunsirvazione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per via di l'urbanisazione è di l'agricultura intinsiva pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite è i pratulini induve 'ssa pianta si sviloppa cù u fine di garantisce a so perennità.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè ancu chjamata l'erba puzzinosa o u nizzu.

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì l'erba strega fussi citata in a cultura corsa. Per esempiu in I buciuleddi d'Anghjulu Canarelli :

- O Margari fighjolacci !.. pa essaci buliati ci presinu à pitrati !.. i nosci carnali stessi ... quiddi di l’Arbi Puzzinosi ... l’Arbi Streghi ... si dicivani più puliti ... è chi bianchi com’e iddi ùn ci n’era !

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]