Cipru

À prupositu di Wikipedia
Republica di Cipru
Κυπριακή Δημοκρατία
Kıbrıs Cumhuriyeti
Mottu: '

Lingue ufficiali grecu, turcu
Capitale Nicosia  (232.702 di quale 195.000 ind'a partita greca ab. / 2004)
Pulitica
Forma di guvernu Republica presidenziale
Presidente Níkos Anastasiádis
Capo di governo
Indipendenza 16 aostu 1960
Entrata in l'ONU 20 settembre 1960
Entrata in l'UE 1° maghju 2004
Superficia
Tutale 9.250 km²
Acque %
Pupulazione
Tutale 715.100 ab.
Densità 77,3 ab./km²
Geografia
Cuntinente Asia (geograficamente), Europa (culturalmente)
Fusu orariu UTC 2
Ecunumia
Muneta Sterlina cipriota
PIL (PPA)  (2005) 17.490 milioni di $  (115°)
PIL procapite (PPA)  (2005) 21.177 $  (33°)
ISU  (2004) 0,903 (altu)  (29°)
Energia 0,50  kW/ab.
Varie
Duminiu internet .cy
Indicativu telefonicu 357
Siglu autom. CY
Innu Latta Eleftherian
Festa naziunale 1 ottobre

L'isula di Cipru (grecu : Κύπρος , turcu : Kıbrıs) hè una isula di u Mare Mediterraniu. A so superficia hè di 9 251 km², è u so culmine misura 1 952 m. In 2006, ci campavanu 1 300 000 abitanti. A densità di a populazione di st'isula hè dunque di 140 abitanti/km².

Imagine satellita

L'isula è occupata per circa i dui terzi di a so superficia da a Republica di Cipru, chì dapoi u 1a maghju di u 2004 face parte di l'Unione europea. A so capitale hè Nicosia. U restu di u territoriu, in a zona settentriunale di l'isula, è occupatu da a Republica Turca di Cipru Nordu (TRNC) chì hè stata autoproclamata dopu à l'interventu militare turcu di u 1974.


Pulitica[mudificà | edità a fonte]

Face parte de jure di l'Unione Auropea ma in veru, a parte nordu di l'isula ùn ne face micca parte, postu ch'ella hè occupata da i Turchi. Difatti, l'isula hè divisa tra trè paesi :

Populazione[mudificà | edità a fonte]

A populazione di Cipru hè 970 milla abitanti è a densità hè di circa 105 ab./km².

Demugrafia[mudificà | edità a fonte]

Demugrafia
  • Tassu di crescita di a populazione: 1,36 % (in u 2003)
  • Tassu di natalità: 13,08 ‰ (in u 2001)
  • Tassu di murtalità: 7,65 ‰ (in u 2001)
  • Tassu di murtalità infantile: 7,89 ‰ (in u 2001)
  • Tassu di fecundità: 1,9 criaturi/donna (in u 2001)
  • Tassu di migrazione: 0,44 ‰ (in u 2001)
  • Densità:82 abitanti/km²
  • Speranza di vita: 76,1 anni (Omini) 80 anni (Donne)

Lingue[mudificà | edità a fonte]

U grecu hè parlatu soprattuttu in u meziornu di l'isula, mentre u turcu hè adupratu in u nordu. In realità, 'ssa divisione hè a cunsequenza di l'interventu militare turcu di Cipru di u 1974, chèi hà incausatu l'espulsione di i grechiciprioti di u nordu versu a parte sudu di l'isula.

Storicamente, quantunque, a variante cipriota di u grecu era parlata da circa 82% di a populazione ed era ampiamente distribuita in l'isula sana. A parte restante di a populazione è di lingua materna turca. Difatti, ancu l'inglese hè ampiamente usatu in Cipru.

Hè in usu ancu in Cipru un dialettu arabu di tipu siripalestinese in via di estinzione, parlatu da a comunità maronita di Kormakiti, chì hè a cunsequenza di a stallazione di cristiani maroniti libanesi in u seculu XII.

Riligione[mudificà | edità a fonte]

À i ghjorni d'oghje, i grechi di religione ortudossa rappresentanu più di 80% di a populazione di l'isula (un pocu più di 700.000 abitanti).

L'altre minuranze sò custituite da i turchi (18% di a populazione, di religione musulmana), cullucati per la maiò parte in l'areale di l'isula chì hè sottu u controllu di a Turchia.

Si pò mintuvà dinù una piccula minuranza armena-cattolica è maronita.

Organisazione di u statu[mudificà | edità a fonte]

A Republica di Cipru hè di tipu presidenziale. U presidente hé elettu à u suffragiu universale è ferma in carica durante cinque anni. U Parlamentu comprende 59 deputati, eletti ogni 5 anni à u suffragiu universale.

Suddivisione amministrativa[mudificà | edità a fonte]

Cipru hè divisa in sei distretti:

Cità principale[mudificà | edità a fonte]

A capitale cipriota, Nicosia, hè a cità principale; vive una realtà simile à quella di l'isula sana: hè difatti divisa in dui parte, quella di prevalenza greca à u meziornu, è quella di prevalenza turca à nurdivu. A capitale hè u principale centru induve e più grande imprese anu a so sede, cum'è a banca naziunale cipriota, è qualchì industria di media impurtanza. Ci si trovanu inoltre parechji edifici culturali cume u museu naziunale, è u teatru. Altre cità impurtante sò: Limassol (a seconda cità per populazione dopu à a capitale, è u principale portu di a costa meridiunale, è dinù bellu centru turistichibalneare) è Pafo (antica cità portuale à l'estremità occidentale di Cipru, chì u nome mudernu hè Kouklia, signalata per a presenza di un santuariu dedicatu ad Afrodite, cità oghje ufficialmente scritta à u patrimoniu di l'umanità); inoltre ùn ci vole micca à smenticà Larnaca (cità di a costa sud-orientale).

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]

Bandera di l'Unioni Auropea I stati membri di l'Unioni Auropea Bandera di l'Unione europea
Austria - Belgica - Bulgaria - Cecchìa - Cipru - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Italia - Lettonia - Lituania - Lussemburgu - Malta - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Romania - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Ungheria