Museu d'archeologia d'Aleria Ghjilormu Carcopino

À prupositu di Wikipedia
A Testa di Cavallu, in u Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino

U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.

E cullezzione prisente in u museu d'Aleria cuncernanu dece seculi di a storia di a Corsica è d'Aleria, da u seculu X nanzi à Cristu sin'à u u seculu V dopu à Cristu. Parechji ogetti esposti sò d'una grande impurtanza archeologica, ch'ellu fussi per a cunniscenza di a Corsica, ma dinù per quelle di u mondu mediterraneu. 'Ss'impurtanza vene da u situ archeologicu d'Aleria, chì fù una capitala antica di a Corsica, ma hè stata dinù, durante a so storia, una culonia fuceana, cartaghjinesa è rumana chì hè stata dopu abbuttata da i Vindali è arruvinata. Frà l'ogetti rimarchevuli prisenti in u museu, si ponu mintuvà una cuppa pé u vinu (rython) à testa di cane è una à testa di cavallu. Ci sò dinù e ceramiche greche, rumane è etrusche, arme, anfure, munete è assai ogetti di a vita cutidiana.

U Forte Matra[mudificà | edità a fonte]

U Forte Matra

U Museu d'Aleria hè situatu in u Forte Matra, un munimentu classatu cum'è munimentu storicu dipoi u 1962. U Forte Matra fù custruitu da i genuvesi à u seculu XIV. Ci si truvava un squatrone di cavalleria, chì a missione era di surviglià a piaghja di u circondu, a costa urientale è i stagni. Difatti, l'impurtanza militare di u forte vene da a so posizione strategica, essendu situatu in cima di u poghju. Ma u forte era diventatu un dispositu d'arme di u genuvesi è fù abbuttatu in u 1729 da i corsi chì s'eranu rivultati. U forte hà accoltu dopu u rè di Corsica Tiadoru di Neuhoff. Dopu hè stata a famiglia Matra, chì hà avutu u cuntrollu di u forte. U più cunnisciutu di i Matra fù Mariu Emmanuele Matra, chì fù in lotta contr'à Pasquale Paoli per u putere in Corsica. Morse u 28 di marzu di u 1757, ma u forte firmò à pruprietà di a so famiglia. L'annu dopu u so classamentu cum'è munimentu storicu, in u 1963, un dipositu archiulogicu fù stallatu in u forte. U forte Matra fù acquistatu in u 1979 da u Dipartimentu di Corsica Suprana.

Cullezzioni[mudificà | edità a fonte]

E cullezzioni permanenti si ponu vede in quattru sale è 31 vitrine situate à u primu pianu. A sala A currisponde à l'accolta di u publicu. E sale B-C-D-E sò quelle di a mostra.

Corte di u museu[mudificà | edità a fonte]

In a corte di u museu si pò vede una statua di leone. Hè stat scuperta in u 1975 nant'à u poghju di u situ archeulogicu. Spessu, statue di leone curavanu l'entrate di e più belle tombe etrusche (IVu seculu nanz'à Cristu).

Leone etruscu

Sala B[mudificà | edità a fonte]

Piattucciu etruscu di Genucilia : Hè un piattu chì rapresenta un prufilu feminile. À l'ingiru hè decuratu di mutivi di maròsuli. Hè un piattu per presentà a robba. Stu tippu di piattu hè di u IVu seculu nanz'à Cristu. Un esemplariu hè statu cunservatu à i Stati Uniti, in Providence. Nantu ci hè scrittu un nome, "Poplia Genucilia", chì deve esse quellu di u prupietariu di a bottega chì i facia.[1].

Piattu etruscu di Genucilia

Crateru etruscu à fiure rosse : Stu vasu vene da Tarquinia. Hè datatu à pocu pressu di u 300/275 nanzu à Cristu. Rapresenta un omu nudu, attaccatu à un arburu. E so mane sò ligate è hè survegliatu da un dragone. Hè l'eroe grecu Pirituu, figliolu di u rè Ixion. Hà vulstu arrubbassi à Parsefona, a sposa di Ade (Hadès), u rè di l'infernu. Ade l'avia fattu prigiuneru à ellu è à Teseiu. Eracle (Héraklès) hà riesciutu à liberà à Teseiu, ma micca à Pirituu chì ferma in infernu.


Pirituu prigiuneru di l'infernu, crateru etruscu à fiure rosse

Sala C[mudificà | edità a fonte]

Oinochoe etruschi : Un Oinochoe (in francese "œnochoés") hè un generu di caraffa fattu per piglià u vinu in un vasu più grande, cum'è un crateru. Questi quì rapresentanu un persunagiu cun ale, è à l'ingiru ci sò donne. A tecnica utilizata hè quella di a ceramica pinta.[2]

Oinochoe etruschi

Sala D[mudificà | edità a fonte]

Crateru atticu cun Dionysos : Dionysos hè rapresentatu tenendu un bastone, chjamatu tirsu (in francese thyrse). A fiura maestosa di u Diu s'impone à u centru. Hè rapresentatu giovanu, cù una barba è una chjoma impurtante. In giru à ellu ci sò duie menadi (in francese ménades), e donne chì seguitate à Dionysos[1].

Crateru atticu chì rapresenta à Dionysos
Crateru atticu chì rapresenta à Dionysos

Kylix atticu à fiure rosse : Hè una grande cuppa chì face 34 centimetri di diametru. Hè presentata à l'arrimbersciu. Rapresenta una palestra, vale à dì u locu di l'attività fiscia. Si vedenu atleti chì tenenu lanze. Sott'à u manicu ci hè un riccu è travagliatu decoru di palmette [1].

Kylix

Cullana cartaginese in pasta di vetru : Forse ch'ellu rapresenta u diu egizzianu Bes, prudettore di a casa. A so guffezza permettia d'alluntanà l'ochju. Hè datatu di u IVu seculu nanz'à Cristu.[3]

Cullana cartaginese

Sala E[mudificà | edità a fonte]

Crateru atticu à fiure rosse : Stu crateru hè datatu di a prima metà di u Vu seculu nanz'à Cristu. Si vedenu quattru persunagi : u diu Dionysos durante e vindemie. Hè arrittu, tene in manu un bastone (u tirsu). Hè u solu à esse vestutu. A so attitudine cuntrasta cù i satiri, scrianzati è ridiculi. Un satiru porta un spurtone nant'à u so spinu, carcu d'uvà. Hè strambu è pare ch'ellu ride. Un altru satiru inciacca l'uva[1].

Crateru à fiure rosse

Skyphos cù una malacella : Un skyphos hè un vasu per beie. Questu quì hè di u Vu seculu nanz'à Cristu. Da i canti di a malacella ci sò mazze d'alivu, chì sò l'attributi di a dea Atena, prutettrice di a cità d'Atene.[1]

Skyphos cun malacella

Kylix à fiure rosse : Si vede u satiru chì corre ver'di un grande crateru. Tene in manu un cantaru, un vasu per beie u vinu. Porta dinù un'otra nant'à a so spalla. U satiru face parte di quelli chì accumpagnanu u diu Dionysos.[1]

Kylix à fiure rosse

Skyphos à fiura nera : Herakles cù u toru. Sta fiura rapresenta à Herakles in traccia di fà u sestu travagliu impostu da Euristeu. Herakles deve chjappà è dumà u toru di l'isula di Creta chì Puseidone avia resu arrabbiatu. Stu bellu skyphos hè unu di i vasi i più antichi di u museu.

Herakles cù u toru di Creta


Rhyton atticu à capu di mulu  : U rhyton hè un vasu per beie. Questu quì hè assai espressivu : hà l'arechje chjinate in daretu, i narici è l'ochji sburlati. E scene nant'à u collu di u vasu facenu riferenza à una festa diunisiaca : ci sò trè persunagi chì ballanu, sunà cun un strumentu di musica, cantà è beie vinu[1].

Rhyton à capu di cane : Stu bellu capu di cane vene da u listessu attellu ch'è u capu di mulu. I persunagi rapresentati nant'à u collu sò i listessi. Si cunnosce u nome di quellu chì hà fattu u vasu : un certu Brygos. Ma ùn hè micca quellu chì l'hà pintu[1].


Galleria d'imagini[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Note è riferenze[mudificà | edità a fonte]


Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]