Grigali
U grecale hè un ventu mediterraneu chì soffia da u nordestu. [1] Sta direzzione hè indicata simbulicamente in a chjamata rosa di i venti. Soffia cun particulare frequenza sopratuttu nant’à e rigione di u Mediterraneu cintrale è nant’à quelle adriatiche. U ventu hè cusì chjamatu parchì da l’isula di Zante, puntu di riferenza di a rosa di i venti, soffia da nordestu in currispundenza, per appuntu, di a Grecia.
Staghjone invernale
[mudificà | edità a fonte]In a staghjone invernale, u ventu piglia spessu e caratteristiche d’un ventu fretu è seccu assuciatu à a discesa d’aria artica cuntinentale o da i Balcani, tirendu spessu cun intensità muderata o forte.
A so azzione s’innesca in presenza di strutture d’alta pressione centrate à u nordu di l’Alpe, chì cunvoglianu l’aria versu una zona di bassa pressione chì s’approfundisce à latitudine più meridiunale, di regula trà l’Italia meridiunale è u Mare Egeu. A so entrata in u bacinuu cintrale di u Mediterraneu accade per mezu d’una di e “porte” chì s’aprenu longu à a catena muntosa di i Balcani in currispundenza di e coste di l’Adriaticu urientale, induv'ellu prisenta caratteristiche di ventu assai fretu è seccu.
Staghjone estiva
[mudificà | edità a fonte]Durante l’estate, u ventu di grecale traghje cum’è brisa di terra longu à e coste di u Mar Tirrenu è cum’è brisa di mare longu à u litturale adriaticu.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
| I venti di Corsica |
| Tramuntana - Livantu - Maistrali - Grigali - Libecciu - Muntese - Sciroccu - Terranu - Lambata |
