Fiori di spusedda

À prupositu di Wikipedia
Papaver rhoeas
Papaver rhoeas
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Papaveraceae
Genaru Papaver
Nomu binuminali
Papaver rhoeas
Carl Linnaeus, 1753

U fiori di spusedda (Papaver rhoeas) (o paparonu) hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i Papaveraceae.[1] Hè una pianta chì hè cumuna in Auropa, in Asia è in America di u Nordu. Si trova da u liturali sin'à l'altezza di 1700 metri.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U fiori di spusedda hè una pianta annuali varievuli è eretta, furmendu una banca di graneddi di terra à longa durata di vita chì pò ghjirminà ancu quandu a terra hè disturbata. In l'emisferu nordu, fiurisci di solitu à a fini di u branu (trà maghju è uttrovi à u Regnu Unitu 4), ma s'è u tempu hè abbastanza caldu, altri fiora appariscini à spessu à u principiu di u vaghjimu. U fiori di spusedda pò ghjunghja à un'altezza di circa 70 cm. I piccioli portani i fiora simplici, maiureddi è beddi visibuli, da 5 à 10 cm di diamitru, incù quattru petali rossi rossi, appena vizzi, par u più incù una tacca nera à u so basamentu. U picciolu di Papaver rhoeas hè finu finu, longu è pilosu. I petali si cavalcheghjani appena. A pianta pò pruducia sinu à 400 fiora in staghjoni calda, chì ùn durani ch'è una ghjurnata. U picciolu di u fiori hè di solitu ricupartu di pela rozi chì sò mantinuti à angulu quatru rispettu à a suparficia, ciò chì parmetti di distingua lu di u Papaver dubium in qualessu i pela sò più à spessu mantinuti vicinu à u picciolu. I capsuli sò tisgi, ovoidi (à forma di ovu), menu di dui volti più alti ch'è larghi, incù un stimma largu alminu quant'è a capsula. Com'è numarosi altri spezii di papaver, a pianta essuda u latticiu biancu o giaddicciu quandu i tissuti sò sciappati.

U fiori di spusedda pò essa cunfusu incù dui pianti chì facini parti dinò di a famiglia di i Papaveraceae: Papaver dubium o Papaver hybridum.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U fiori di spusedda hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma s'hè spartu in numarosi righjoni di u mondu grazia à u so adattamentu faciuli à i diffarenti climi. Omu u trova à spessu in i prata, i pratulini, i bordi di stradonu è i giardini. Priferi i terri beddi assiccati è assuliati.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U fiori du spusedda hè cumunu in Corsica.[2]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Papaver rhoeas hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiora, chì appariscini da maghju à aostu, sò sulitarii è misurani à l'incirca 5 centimi di diamitru. Sò cumposti da quattru pitali di culori rossu rossu, à spessu incù una tacca nera à a basa. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. Dopu à l'impullinazioni, si trasformani in capsuli di graneddi chì cuntenini numarosi picculi graneddi neri.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U fiori di spusedda hè statu furmalamenti discrittu da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in a so publicazioni maghjori Species Plantarum in u 1753. Papaver, com'è pappa, hè a parola latina par cibu o latti è rhoeas significheghja rossu in grecu

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U fiori di spusedda hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva u fiori cresci naturalamenti è di prumova a so cultura in i giardini pà mantena a so prisenza in l'ambienti.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

Altri noma di u fiori di spusedda sò: u paparonu, u rusulacciu, u baldacchinu, a vedulella.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]