Lingua sarda

À prupositu di Wikipedia
Sardu
Stati: Italia
Rughjoni: Sardegna
Classifica: micca in i primi 100
Parsoni: 1,65 milioni
Tipulogia: SOV (VOS e SVO dinu)
Filugenesi:

Lingui indoauropeaniRumanichiRumanichi insulariLingua sarda

Statutu ufficiali
cuufficiali, ricunnisciuta da u Statu Talianu cù Leghje n.482/1999 è da a Reghjione Sardegna cù Leghji Righjunali n.26/1997
Codici di classificazioni
ISO: ISO 639-1 sc o srd
Strattu in lingua
Dichjarazioni universali di i diritti di l'omu - Art.1

Totu sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e depent operare s'unu cun s'àteru cun ispìritu de fraternidade.

I lingui di Sardigna
Chjesa di u Pater Noster, Ghjerusalemme. U "Patri Nostru" in lingua sarda.

U sardu (nomu nativu sardu, lìngua sarda in campidanesu, limba sarda in luguduresu) hè una lingua appartinenti à u gruppu rumanicu di i lingui induaurupei chì, par diffarinziazioni evidenti devi essa cunsidarata com'è autunoma da i sistemi dialittali d'aria italica, gallica è ispanica è par via di cunsiquenza classificati com'è idioma originali in u circondu niulatinu[1]. Hè parlatu in l'isula è Rigioni Autunoma di a Sardegna. Hè classificatu com'è lingua rumanica uccidintali è cunsidarata da molti studii com'è una di i più cunsirvativi frà i lingui dirivanti da u latinu. Bench'è a basa lissicali sii par u più d'urighjina latina, u sardu cunserva puri calchì tistimunianza di u substratu di i lingui parlati prima di l'arrivu di i rumani, tantu chì ci sò l'evidenzi d'etimulugii sardiani è fenichi in parechji paroli, soprattuttu tuponimi.

I dui lingui principali chì cumponini u sardu sò u sardu luguduresu è u sardu campidanesu. U gadduresu, parlatu in u nordu di l'isula, in Gaddura, hè una lingua chì s'assumiglia à u corsu sartinesu corsu di tipu sartinesu, incù 20% di u vucabulariu sputicamenti sardu, mentri u sassaresu, parlatu da l'Anglona finu a l'Asinara è à spessu cunsidaratu com'è un varietà di transizioni incù à lingua sarda par via di a forti influenza lissicali, funetica è sintattica ancu s'iddu a grammatica è a maiò parti di u lessicu fermani italurumanzi.

S'hymnu sardu nationale, cumpostu da Vittoriu Angius è musicatu da Ghjuvanni Gonella in 1843, à l'urighjina in una virsioni campidanesa (ma ni esisti ancu una luguduresa) furtamenti latinizata in a grafia, hè statu l'innu di u Regnu di Sardegna sabaudu è di u Regnu d'Italia, incù a Marcia Riali, finu à u 12 uttrovi 1946.

Dipoi 1997 a lingua sarda, incù l'altri lingui prisenti in l'isula, hè lingua ufficiali di a Sardegna, in rigimu di cuufficialità incù u talianu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Parchì u sardu hè una lingua - Alexandra Porcu

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]