Sciuppuleddu
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Saponaria officinalis | |||||
Classificazioni scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisioni | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordini | Caryophyllales | ||||
Famiglia | Caryophyllaceae | ||||
Genaru | Saponaria | ||||
Nomu binuminali | |||||
Saponaria officinalis Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
U sciuppuleddu (o sciuppulellu) (Saponaria officinalis) hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Caryophyllaceae.
Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]
U fustu erettu è tisgiu hè altu da 40 à 70 cm. I fiora sò longhi è uvali. Sò simplici o doppii, è ani cinqui petali. U so culori hè biancu o rusulinu. Sò appena prufumati. I fiora s'aprini a sera. U sciuppuleddu fiurisci da ghjugnu à sittembri. I casci sò lisci, opposti è longhi 4 à 12 cm, incù trè o cinqui narvaturi paralleli è senza picciolu. U sciuppuleddu si trova da l'Auropa fin'à a Siberia, in Asia uccidintali, ed è stata introdutta ancu in America. A sissualità di a pianta hè ermafrodita.
U sciuppuleddu hè assà cumunu in Corsica.
Tassunumia[mudificà | edità a fonte]
Parechji sinonimi di Saponaria officinalis sò:
- Silene saponaria Fr.
- Saponaria vulgaris Pall.
- Saponaria officinalis var. glaberrima Ser.
- Saponaria hybrida Mill.
- Bootia saponaria Neck.
Usi[mudificà | edità a fonte]
U sciuppuleddu cunteni a sapunina, una sustanza tossica hè cuntinuta in i radichi. Quand'eddi sò siccati è nittati, i radichi di u sciuppuleddu poni serva par fabricà una polvara chì s'usa com'è savonu.
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
U sciuppuleddu hè ancu chjamatu u savonu, l'arba savonu, a sapunella,[1] a savunetta o ancu l'arba à savunetta, chì 'ssa pianta era usata com'è savonu o ancu comu lisciva. Era imprudata par lavà si i mani sdrufinendu i fiora incù un pocu d'acqua, o ancu par lavà i panni, dopu à avè la fatta bodda in acqua.[2]
Noti[mudificà | edità a fonte]
Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]
- Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, 1981, Adecec
- Paulu Simonpoli, E piante salvatiche - Cunniscenze è usi, 1982, Parcu Naturale di Corsica