Lingua corsa

À prupositu di Wikipedia

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.

Corsu

Parlatu in: Francia, Italia
Righjoni: Corsica
Sardegna, (Gaddura)
Parsoni: ~225.000
Scrittura: Latina
Tipulugia: SVO
Filugenesi: Indoauropeanu





Statutu officiale
Nazioni: nisciuna
Rigulatu da: nisciuna rigulazioni officiali
Codici di classificazioni
ISO 639-1 co
ISO 639-2 cos
ISO 639-3 cos
Estrattu in lingua
Dichjarazioni univirsali di i diritti di l'omu - Art.1
Nascinu tutti l'omi libari è pari di dignità è di diritti. Pussedinu a raghjone è a cuscenza è li tocca ad agisce trà elli di modu fraternu.
Lingua - Alencu d'e lingue - Linguistica
Diffusione giugrafica di u Corsu
Distribuzione giugrafica di u a Lingua Corsa
Quista pagina pudaria cuntena carattari Unicode.

A lingua corsa hè una lingua parlata in Corsica[1]. Cum'è una lingua rumanica hè dirivata da u latinu. Appartene à u gruppu italorumanicu è à u sottugruppu tuscanu, per quessa pudemu dì chì ci hè una sumiglianza cù u talianu (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a lingua siciliana o galluresa. A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in Sardegna). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni è diffati, a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.

Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Per esempiu, u corsu supranu parlatu in u nordu è centru di Corsica si distingue di u corsu pumuntincu in u sudu di l'isula. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a lingua sarda; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gallurese s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gallurese hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu.

Aghja di diffusione di u corsu[mudificà | edità a fonte]

Oghje ghjornu, u corsu hè parlatu in diverse varianti in l'isula di Corsica, cù l'eccezzione di Bunifaziu, induv'ellu hè parlatu (da un numaru sempre scriscente di lucutori) una variante ligure bunifazinca. Ancu in Calvi, un tempu cum'è Bunifaziu sguasgi tutta abitata da pupulazione d'origine ghjinuvese, si parlava una variante ligure chì pare in traccia di spegne si, mentre ch'in Carghjese (Καργκέζε) - dighjà culunia d'esiliati grechi prima impiantati in Paomia (siconda mità di u 16u seculu) - si parla un corsu ch'hà assimilatu uni pochi di tarmini grechi è a lingua greca hè oramai in usu solu cù fini liturgichi. Fora di l'isula, in seguita à finomini d'emigrazione è scambiu iniziati à parte da u Medievu, si parla una lingua chì hà assai in cumunu cù a lingua corsa in u nordu di a Sardegna: u gallurese parlatu in la zona di Tempiu in Gallura è in l'isula di La Maddalena – particularmente sumigliante à u corsu sartinese. U sassarese parlatu in Sassari è in la zona di Castelsardu, hè cunsidaratu cum'è un idioma di transizione trà corsu è sardu essendu datu ch'ellu hà cose in cummunu in a struttura è in a grammatica cù u gallurese è cù u corsu pumuntincu è hà subitu forte influenze di u sardu lugudurese in u lessicu è in a prununcia.

Soprappiù, u dialettu in via d'istinzione di l'isula vicina di Capraia in l'arcipelagu tuscanu prisenta diversi punti di cuntattu cù u corsu par via di a forte vicinanza giugrafica, storica è culturale frà e duie isule.

Si stima chì u corsu sia parlatu in Corsica da circa 90/100.000 lucutori frà i 275.000 abitanti di l'isola, puru ch'elli sianu parechji frà quessi à esse di lingua materna francese (dati da una ricerca di l'INSEE di u 2004 [1]), à quelli ci hè quantunque da aghjustà e pupulazione emigrate in Francia (par un tutale di 133.000 individui in Francia) è in altre nazione. U numaru di i lucutori stimati pà u gallurese hè invece circa 80.000 (frà i circa 120.000 abitanti di a Gallura).

Carte[mudificà | edità a fonte]

Toponimia[mudificà | edità a fonte]

Toponimi in corsu nant'à signali stradali
Corsu Francese (Talianu)
Aiacciu, Aghjacciu Ajaccio
Bastia Bastia
Bunifaziu Bonifacio
Calvi Calvi
Corti Corte
Isula Rossa L'Île-Rousse/Isola Rossa
Portivechju Porto-Vecchio/Portovecchio
Prupià Propriano
San Fiurenzu Saint-Florent/San Fiorenzo
Sartè Sartène/Sartena

Classifica di u corsu[mudificà | edità a fonte]

U corsu hè classificatu cum'è una lingua autonuma in u gruppu di e lingue neulatine (sottugruppu: lingue italurumanze, codice ISO: co) ed hè ricunnisciutu cum'è lingua righjunale di u Statu francese.
Certe varietà di u corsu supranu sò imparintate à i dialetti italiani di u gruppu tuscanu (in particulare anu cunsirvatu parechje carattaristiche di i dialetti medievali). Difatti, Niccolò Tommaseo cunsiderava 'sse varietà di corsu, podarse incù una certa esagerazione, Lingua possente, e de' più italiani dialetti d'Italia. Ma e variante suttane di u corsu, vene à dì u taravese è u sartinese, sò più vicinu à u gallurese è a u sicilianu. Anu in cumunu incù 'ss'ultime lingue, un sustrattu prelatinu.

Vucabulariu[mudificà | edità a fonte]

Tavulone di cumparazione di e lingue neulatine:

Latinu Francese Talianu Spagnolu Occitanicu Catalanu Sicilianu Portughese Rumenu Sardu Corsu
clave clef chiave llave clau clau chiavi chave cheie crae/crai chjave/chjavi
noctem nuit notte noche nuèit/nuèch nit notti noite noapte notte/notti notte/notti
cantare chanter cantare cantar cantar cantar cantari cantar cânta cantare/cantai cantà
capra chèvre capra cabra cabra, craba cabra crapa cabra capră craba capra, sgiotta/sciucca
lingua langue lingua lengua lenga' llengua lingua língua limbă limba/lìngua lingua
platea place piazza plaza plaça plaça chiazza praça piaţă pratha/pratza piazza
pons pont ponte puente pònt pont ponti ponte punte/pod ponte/ponti ponte/ponti
ecclesia église chiesa iglesia glèisa església cresia igreja biserică cheja/cresia ghjesgia/chjesa
hospitalis hôpital ospedale hospital espital hospital spitali hospital spital ispidale/spidali spidale/spedale/uspidali/ospidale
caseus, formaticum fromage formaggio, cacio queso formatge formatge caciu queijo brânză/caş casu furmagliu, casgiu

Varietà[mudificà | edità a fonte]

A diffusione di u corsu è i so varietà principali

Si cunnosce circa 6 o 9 varietà principali di a lingua corsa, è in ogni varietà ci sò piccule variazione da un paese à l'altru.

U corsu prupiamente dettu prisenta una certa omugeneità ma u più si sottudivide in duie variante chì smezanu a Corsica. A "linia" passa appena di sopra à Aiacciu (trà Casaglione è Calcatoghju), di sopra à Bucugnanu è da sottu à Ghisoni. L'elementi chì fondanu issa siparazione sò vucalichi (sistema di vucale sfarente, l'unu cù l'assenza di -e atona par esempiu, ciò chì cagiona e -i o e -a finale), lissicali (uni pochi di tarmini cambianu sicondu un limitu pocu difinitu nealmente), funetichi.











Esempii in i principali varianti è in talianu[mudificà | edità a fonte]

I passatempi [2]

Cismuntincu

I passatempi

Sò natu in Corsica è ci aghju passatu i più belli anni di a mo giuventù. Mi ricordu quand'eramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè còtule è ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u fretu, ci n'andavamu à vultulacci in quella rena bullente da u sole. Po l'ultima capiciuttata per cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era digià chjinatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. Ne cugliavamu à mandilate piene po in casa i puniamu n'un sacchettu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti è chì facia sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu, èra viotu è i granchi giràvanu per tutte e càmere è c'hè vulsuta più d'una mez'ora à ricoglieli tutti.


Pumuntincu, una variante di transizione : rughjone d'Evisa

I passatempi

Sò natu in Corsica è ci aghju passatu l'anni più belli di a me giuventù. M'arricordu quandì no éramu zitelli ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre mamme. Tandu era pien'à rena a marina, senza scogli nè còtule è si stava ore in mare, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa rena bullente da u sole. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era dighjà chjinatu, à l'ora di a cena. Quand'ellu c'era u bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà i ganci, cù u lume, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a pesca. Ne cuglìamu à brancate eppo' in casa i punìamu ind'un sacchettu sarratu in cucina. Una mane chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre bughju, quandì no semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i ganci giràvanu par tutte e cammare è ci hè vugliuta più d'una mez'ora par accoglieli tutti.


Taravesu

I passatempi

Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i megliu anni di a me ghjuvantù. Mi rammentu quand'erami ziteddi chì i nosci mammi ci mandaiani da par no à fà ci u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè rocchi è si staia in mari ori fin'à quandu, viola da u fretu andaiami à vultuglià ci in quidda rena buddenti da u soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà livà ci a rena attaccata à a peddi è turraiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandaiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìami à mandigli pieni è dopu in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matina chì ci n'erami pisati chì era sempri bughju, quandu semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i granci ghjiraiani pà tutti i cammari e ci hè vulsuta più d'una mez'ora pà ricapizzulà li tutti.


Sartinesu

I passatempi

Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i meddu anni di a me ghjuvintù. M'ammentu quand'érami ziteddi chì i nosci mammi ci mandàiani da par no à facci u bagnu. Tandu a piaghja ghjera piena di rena, senza scoddi nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à quandu, viola da u fritu andaìami à vultulacci in quidda rena buddenti da u soli. Dapo', l'ultima capuzzina pà livacci a rena attaccata à a peddi e turràiami in casa chi u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìàmi à mandili pieni è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matìna chi ci n'érami pisati chì ghjera sempri bughju, quandu semu andati à piddà u sacchettu iddu era biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmmari è c'hè vugliuta più d'una mez'ora pà ricapizzulalli tutti.


Gadduresu

Li passatempi

Socu natu in Gaddura e v'agghju passatu li mèddhu anni di la mè ciuintù. M'ammentu cand'érami steddhi chi li nostri mammi ci mandaiani da pal no a facci lu bagnu. Tandu la piaghja era piena di rena, senza scoddhi e nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à candu, biaìtti da lu fritu andaìami a vultulàcci in chiddha rena buddenti da lu soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà bucacci la rena attaccata à la péddhi è turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Candu facìa bugghju à noi stéddhi ci mandaiani à fà granci, cu la luci, chi ci vulia pa' inniscà l'ami pà piscà. N'accapitàami à mandili pieni è dapoi in casa li mittìami in drent'a un saccheddhu chjusu in cucina. Una matina chi ci n'erami pisati chi era sempri lu bugghju, candu semu andati à piddhà lu saccheddhu iddhu era boitu è li granci ghjràani pà tutti li càmbari è c'è vuluta più d'una mez'ora pà accapitàlli tutti.


Agghjesu

Li passatempi

Sogu natu inn Agghju e v'agghju passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bagnu.Tandu la piagghja era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si staghjìa i lu mari ori finz' à candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chiddha rena chi buddhìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddi e turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa bugghju à noi steddhi zi mandaìani a fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu à un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri bugghju,candu semu andati a piddh lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci ghjràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.


Bultiggiatesu

Li passatempi

Sogu natu in Bultiggiata e v'aggiu passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bangiu.Tandu la piaggia era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si stazìa i lu mari ori finz' a candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chidda rena chi buddìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddhi e turràami in casa chi lu soli era già calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa buggiu à noi steddi zi mandaìani à fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu a un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri buggiu,candu semu andati a piddà lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci giràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.


Sassaresu

L’apenti,li passatempi

Soggu naddu in Sassari è inchìbi aggiu passaddu li megli’anni di la mé pizzinìa. M’ammentu, cand’erami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani à fazzi lu bagnu à la sora. Tandu l'ippiaggia era piena di rena, senza ischògliu è rocca è si isthazzìa à mogliu ori finz’a candu, biatti da lu freddu andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori. A dabboi l’usthimu cabuzzoni pà bugganni la rena appizzigadda à la peddhi è turrabami à casa chi lu sori era già caraddu, à l’ora di zinà. Candu si fazzia buggiu à noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cù la luzi chi vi vurìa pà innischà l'amu pà pischà. Ni pigliàbami umbè è à dabboi in casa li punìami à drentu à un sacchettu sarraddu i’ la cuzina. Un manzanu chi zi n’erami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era bioddu è li granchi giràbani pà tutti li càmmari è v'hè vurudda più di mezz'ora pà accuglìnniri tutti.


Casthiddanesu

Li passatempi

Soggu naddu in Castheddu Saldhu e v'aghju passaddu li megliu anni di la mè ghjiuintù. M'ammentu cand'èrami minori chi li mammi nosthri ci mandavani da pal noi a fàcci lu bagnu. Tandu la lppiagghja era piena di rena, senza schogli né rocchi e s'isthaggia ori finz'a candu, biàtti da lu freddu andagiami a busthulacci in chidda rena buddendi da lu soli. Dabboi l'ulthimu cabucioni pà buggani la rena attaccadda a la pèddi e turragiami in casa chi lu soli era ghjà caladdu, a l'ora di cena. Candu fagia bughju à noi piccinni ci mandavani a fà ganci, cùn la lugi chi vi vulia pà innischà l'àmu pà pischà. N'accugliami umbè é daboi in casa li mittiami drent'a un saccheddu sarraddu i' la cucina. Un mangianu chi ci n'erami pisaddi chi era ancora bughju), candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era boiddu é li ganci giràvani pàl tutti li càmmari è v'é vuludda più di mezz'ora pà accuglinnili tutti.


Capraiese

I passatempi

Sigghi natu a Capraia e g'hagghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli a fa' u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce e ci stève in mare dill'òre finu a quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami a rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata a la pella e riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, a l'ora di cena. Quandu fève bugghiu a no'zitèlli ci mandèvani a fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami a mandilate piene po' in casa li mettivami in de un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati a pigghie u sacchéttu ère vòtu e li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare e c'è vulutu più di mezz'ora a ricugghiàli tutti.


Talianu

I passatempi

Sono nato in Toscana e vi ho passato gli anni migliori della mia giovinezza. Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno. Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole. Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena. Quando faceva buio noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare. Ne raccoglievamo in quantità poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina. Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto: era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.


Esempii di parolle in pumuntincu è in cismuntincu (Taravesu è Sartinesu)[mudificà | edità a fonte]

U gadduresu, u sassaresu è u casthiddanu sò lingue indipindente, ma sò mintuvate quì à titulu di cumparazione.

Cismunticu Taravesu Sartinesu Gadduresu Sassaresu casthiddanu
a giuventù a ghjuvantù a ghjuvantù la ciuintù la giuvintù la ghjuintù
ghjunghje, ghjugne ghjugna ghjugna ghjunghjì giugnì ghjughjì
manghjà, magnà magnà magnà magnà magnà magnà
zitellu ziteddu ziteddu steddu pizzinnu piccinnu
cavallu cavaddu cavaddu caaddu cabaddu cavaddu
collu coddu coddu coddu coddu coddu
stella stedda stidda stella istella stedda
pelle peddi peddi peddi peddi peddi
ellu/ella eddu/edda iddu/idda iddu/idda eddu/edda eddu\edda
piglià piglià piddà piddà piglià piglià
famiglia famiglia famidda famidda familia famiglia
paglia paglia padda padda paglia paglia
fornu forru furru furru forru forru
carne carri carri carri carri carri
parlate parleti parleti faiddeti fabideddi faideddi
pàrlanu pàrlani pàrlani faèddani fabeddani faèddani
simu/semu semi/semu semi/semu semi semmu semmu
cane ghjàcaru ghjàcaru cani, ghjacaru cani cani
s'è s'è emmu emmu\è\eni
esse essa essa esse asse esse
accende accenda accinda accindì azzindì/allummà accindì\allummà
corre corra curra currì currì currì
cunnosce cunnoscia cunnoscia cunniscì cunniscì cunniscì
induve induva induva undi undì undi
u mare u mari u mari lu mari ru mari lu mari
u pane u pani u pani lu pani ru pani lu pani
a volpe a volpi a vulpi la vulpi/ lu maccioni lu mazzoni lu maccioni

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. In Gallura, una pruvincia di Sardegna, hè parlata lingua gallurese, un dia-sistemu cumpostu di 80% vucabulariu corsu è di 20% vucabulariu sputicamente sardu.
  2. Tina Santini Lolli, Capraia d’altri tempi. Aspetti di vita, parlata locale, Ed. La Fortezza, Livorno 1982.

Bibliografia[mudificà | edità a fonte]

Imparera di u corsu[mudificà | edità a fonte]

  • Marchetti, Pasquale. Intricciate è cambiarine. Éd. Beaulieu, 1971
  • Marchetti, Pasquale. U corsu senza straziu - Le corse sans peine. Chennevières sur Marne: Assimil, 1974
  • Mellilo, A.M. Profilo dei dialetti italiani: Corsica. Pisa: Pacini Editore, 1977
  • Agostini, Paulu Marìa. L'usu di a nostra lingua. 1984
  • Fusina, Ghjacumu. Les racines de la vie, La Corse naturelle. Paris: Éditions CRITT/DRAE/DRT, 1991
  • Saint-Blancat, C. (a cura di). La Corsica. Identità Etnico-Linguistica e Sviluppo. Padova, CEDAM, 1993
  • Fusina, Ghjacumu. Parlons Corse. Paris: Éditions L'Harmattan, 1999
  • Durand, Olivier. La lingua còrsa. Brescia: Paideia Editrice, 2003

Dizzunarii[mudificà | edità a fonte]

  • Falcucci, Francesco Domenico. Vocabolario dei dialetti della Corsica. 1915
  • Ceccaldi, Matteiu. Dictionnaire corse-français. Éditions Klincksieck, 1974
  • Marchetti, Pasquale. L'usu còrsu (diziunariu corsu-talianu-francese). Éditions Stamperia Sammarcelli, 2001

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Dizziunarii[mudificà | edità a fonte]

Traduzzione[mudificà | edità a fonte]

Imparera di u corsu[mudificà | edità a fonte]

Cunghjugatori[mudificà | edità a fonte]

Ghjurnali, riviste[mudificà | edità a fonte]

Fori[mudificà | edità a fonte]

Blogghi[mudificà | edità a fonte]

Lingue minacciate di sparizione[mudificà | edità a fonte]

Vede ancu[mudificà | edità a fonte]