Francia
| Republica francese République française | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
| |||||||||
| Mottu: Liberté, Égalité, Fraternité (Libertà, Uguaglianza, Fratellanza) | |||||||||
| Lingue ufficiali | francese | ||||||||
| Capitale | Parighji (2 249 975 ab. / 2011) | ||||||||
| Pulitica | |||||||||
| Forma di guvernu | Republica semipresidenziale | ||||||||
| Presidente | Emmanuel Macron | ||||||||
| Primu Ministru | Gabriel Attal | ||||||||
| Indipendenza | 843 | ||||||||
| Entrata in l'ONU | 24 d'ottobre 1945 1. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza | ||||||||
| Entrata in l'UE | 25 di marzu 1957. Membru fundatore | ||||||||
| Superficia | |||||||||
| Tutale | 547.030 km² | ||||||||
| Acque | 0,26 % | ||||||||
| Pupulazione | |||||||||
| Tutale | 60.180.529 ab. | ||||||||
| Densità | 110 ab./km² | ||||||||
| Geografia | |||||||||
| Cuntinente | Europa | ||||||||
| Fusu orariu | UTC +1 | ||||||||
| Ecunumia | |||||||||
| Muneta | Euro | ||||||||
| PIL (PPA) (2005) | 1.830.110 milioni di $ (7°) | ||||||||
| PIL procapite (PPA) (2005) | 29.187 $ (20°) | ||||||||
| ISU (2004) | 0,942 (alto) (16°) | ||||||||
| Varie | |||||||||
| Duminiu internet | .fr | ||||||||
| Indicativu telefonicu | +33 | ||||||||
| Siglu autom. | F | ||||||||
| Innu | A Marsegliese | ||||||||
| Festa naziunale | 14 di lugliu | ||||||||
| 1Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l'ONU in u 1945. | |||||||||
A Francia (in francese: France, /fʁɑ̃s/) hè un' paese di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in Europa occidentale. Hè membra di l'Unione europea, di a zona euru e di u spaziu Schengen. Hè dinù membra permanente di u consigliu di securità di l'ONU. Cunfina con a Belgica, Lussemburgu, Germania, Svizzera, Italia, Monacu, Andorra e Spagna.
E sò valore sò fundate nantu à a Dichjarazione di Dritti di l'Omu e di u Citadinu.
Da u puntu di vista militare, hè membra di l'OTAN e pusseda di a dissuasione nucleare.
A lingua uffiziale di stu paesu hè u francese, ma ci sò assai lingue reghjunali 77[1], per esempio l'uccitanu, u bascu, u catalanu, u corsu, l'alsazianu.
A più grande cità è a capitale hè Parighji, cù un' numeru di 9 milione d'abitanti.
A Francia hè cumposta di 27 regioni.

Demografia[mudificà | edità a fonte]
Cità (2012)[mudificà | edità a fonte]
| # | Cità | Regioni | Area urbana | Comuna |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Parighji | Île-de-France | 12.340.000 | 2.240.000 |
| 2 | Lione | Rodanu è Alpi | 2.215.000 | 500.000 |
| 3 | Marseglia | Provenza-Alpi-Costa Azzurra | 1.730.000 | 850.000 |
| 4 | Lilla | Nordu-Passu di Calais | 1.165.000 | 230.000 |
| 5 | Tolusa | Midi-Pirinei | 1.270.000 | 450.000 |
| 6 | Nizza | Provenza-Alpi-Costa Azzurra | 1.005.000 | 345.000 |
| 7 | Bordeaux | Nova Aquitania | 1.160.000 | 240.000 |
| 8 | Nantes | Paesi di a Loira | 900.000 | 290.000 |
| 9 | Strasburgu | Grande Estu | 770.000 | 275.000 |
| 10 | Rennes | Bretagna | 690.000 | 210.000 |
Le altre principali cità di a Francia sono:
- Aix-en-Provence, Aiacciu, Albi, Amiens, Angers, Angoulême, Arras, Bastìa, Belfort, Besançon, Blois, Brest, Brive-la-Gaillarde, Caen, Calais, Cannes, Carcassonne, Charleville-Mézières, Cherbourg, Clermont-Ferrand, Colmar, Digione, Dunkerque, Évreux, Grenoble, La Rochelle, Le Havre, Le Mans, Limoges, Metz, Montpellier, Mulhouse, Nancy, Nîmes, Orléans, Perpignanu, Planoise, Poitiers, Quimper, Reims, Roubaix, Rouen, Saint-Étienne, Saint-Nazaire, Tarbes, Tulone, Tourcoing, Tours è Valence.


Ecunumia[mudificà | edità a fonte]
Storia[mudificà | edità a fonte]
486 : Clovis conquista a Gallia romana
800 : Carlu u Grande hè fattu imperatore di l'Imperiu Francu in Roma
987 : Hugues Capet hè elettu rè di Francia
1337 - 1453 : Guerra di Centu Anni
1643-1715 : Luigi XIV, u rè Sole, hè u rè di Francia
1789 : principia a Revoluzione Francesa
1804 : un corsu, Napulione Buonaparte, hè curonatu Imporatore di i Francesi.
1870 : sconfitta di a Francia contru à a Prussia, chi perde l'Alsassia è a Lorena.
1914 - 1918 : Prima Guerra Mundiale
1936 : Frente Populariu
1939 - 1945 : Secunda Guerra Mundiale
Pulitica[mudificà | edità a fonte]
A Francia hè una ripublica. U capu di statu hè u Presidente di a Ripublica, elettu pè cinque anni da tutti i citadini. U potere legislativu attene a u Parlamentu (Assemblea Naziunale è Senatu).

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]
- Georges Pompidou
- Amaury Vassili
- David Guetta
- Pierre Bach
- Luigi XIV di Francia
- Brigitte Bardot
- Camargue
- Michiel de Swaen
- Theillay
- Tuvone di u Visu
- Évariste Galois
Referenze[mudificà | edità a fonte]
- ↑ Rapporto dell'aprile 1999 del professore Bernard Cerquiglini, preparato in via di una ratifica della Charte européenne des langues régionales ou minoritaires.
| I stati membri di l'Unioni Auropea | ||
|---|---|---|

