Sambula
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Allium triquetrum | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Magnoliophyta | ||||
Classa | Liliopsida | ||||
Ordine | Liliopsida | ||||
Famiglia | Liliaceae | ||||
Generu | Allium | ||||
Nome binuminale | |||||
Allium triquetrum Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
A Sambula (o Sammula) (Allium triquetrum) hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di e Liliaceae. Hè un fiore di l'area mediterranea, ma hè stata introdutta per esempiu in Brittania o in Inghilterra.
Descrizzione[mudificà | edità a fonte]
A sàmbula hè alta da 20 à 40 cm. I fiori sò bianchi. Sò longhi 14 à 18 mm. Fiuriscenu d'aprile à ghjugnu. I fiori sò ermafruditi, avendu à tempu organi maschili è feminili. U bulbu hà un diamitru sin'à 20mm. E sambule hanu un odore d'aglia. E sambule si scontranu da 0 à 700 metri. Si piacenu piuttostu in i lochi adumbrati è in a terra umida.
Cumposizione chimica[mudificà | edità a fonte]
E sambule cuntenenu sulfussidi: allicina, allistatina, disulfuru di diallile.
Sicondu certi studii, e sambule averianu pruprietà antinfiammatorie.[1]
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
A sambula hè cumuna in Corsica. Hè ancu chjamata agliu salvaticu o purriolu. U nome "agliu salvaticu" si riferisce à l'odore d'aglia di e sambule, è à u fattu ch'è i picculi bulbi ponu esse manghjate in insalata. Sò raccolti piuttostu à u principiu di l'estate. E sambule s'usanu dinù in a suppa, è si ni pò ancu fà frittate. In i tempi, e sambule eranu vindute annantu à i marcati (Conrad 1981).
Citazione[mudificà | edità a fonte]
Accade chì a sambula fussi citata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:
- in e Poesie Giocose di Paulu Matteiu di la Fuata:
- in a sprissione: Esse ni à e sambule chì significheghja: firmà senza nulla o Manghjarà i sammuli ! chì vole dì: hè senza nulla, senza rivinuti
- in l'interghjezzione: Diu sambula !
Note[mudificà | edità a fonte]
- ↑ Alina Elena, Parvu & CĂTOI, Florinela & DEELAWAR, Sameera & SARUP, Darshana & Pârvu, Marcel. (2014). Anti-Inflammatory Effect of Allium ursinum</i. Notulae Scientia Biologicae. 6-1, p. 20-26
Referenze[mudificà | edità a fonte]
- Gabriella Corea, Ernesto Fattorusso, é Virginia Lanzotti, Saponins and Flavonoids of Allium triquetrum, Journal of natural Products, 2003 (in inglese)
- Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, 1981, Adecec