Corsica

From Wikipedia

Corsica
Nome ufficiale: Corse
Bandera
Statu: Francia
Capilocu: Aiacciu
Superficia: 8 680 km²
Pupulazione: 281 000 ab.
Densità: 32,4 ab./km²
Dipartimenti: Corsica suttana (2A), Corsica suprana (2B)
Circundarii: 5
Cantoni: 52
Cumune: 360
Situ ufficiale
Carta
A cità di Bonifaziu

A Corsica hè un'isula di u mare Mediterraniu, a quarta più isula grande dopu à Sicilia, Sardegna è Cipru.

Hè una culletività territuriale è una regione francese. Cumporta dui dipartimenti: a Corsica suprana (2B, Haute-Corse in francese) in nordu è a Corsica suttana (2A, Corse-du-sud in francese) in meziornu. A lingua di a populazione hè u francese poi a lingua regiunale hè u corsu.

A capitale amministrativa di l'isula hè Aiacciu (Aiaccio in italiano), è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò Portivechju è Sartè.

A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di Bastia è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di Furiani, U Borgu, Lucciana, Biguglia è Pietranera. Dinù, a cità di Bastia hè vicinu à u Capicorsu. E principale cità di Corsica suprana sò Corti è Calvi.

Cuntenutu

[mudificà] Giugrafia

A Corsica teni 8.680 km2 di superficia.

[mudificà] Rilievu

A principale muntagna di a Corsica hè u Monte Cintu con 2.706 metri di altitudine.

[mudificà] Idrografia

U Golu hè u fiume più lungu di a Corsica.

[mudificà] Storia

A Corsica, in u libru "Wanderings in Corsica; its history and its heroes" di F. A. Gregorovius (1855)

A Corsica fù a prima nazione democràtica di u mondu cù una custituzione (prima in 1735 è dopu in 1755 cù a participazione di Jean-Jacques Rousseau, u famosu filòsofu di Ginevra.)

Dopu a disfatta di Ponte Novu in Corsica suprana, l'isula diventa francese in 1769, u stessu annu chè a nàscita di Napulione Buonaparte, futuru imperatore di Francia trà 1804 è 1815. A Corsica hè un' ùnicu dipartimentu da 1790 à 1793 è da 1811 à 1976.

[mudificà] Referenze

[mudificà] Ligami annantu à a Reta

[mudificà] Da vede dinù


cumunità