Francia

À prupositu di Wikipedia
Republica francese
République française
Mottu: Liberté, Égalité, Fraternité
(Libertà, Uguaglianza, Fratellanza)

Lingue ufficiali francese
Capitale Parighji  (2 249 975 ab. / 2011)
Pulitica
Forma di guvernu Republica semipresidenziale
Presidente Emmanuel Macron
Primu Ministru Élisabeth Borne
Indipendenza 843
Entrata in l'ONU 24 d'ottobre 1945 1. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza
Entrata in l'UE 25 di marzu 1957. Membru fundatore
Superficia
Tutale 547.030 km²
Acque 0,26 %
Pupulazione
Tutale 60.180.529 ab.
Densità 110 ab./km²
Geografia
Cuntinente Europa
Fusu orariu UTC +1
Ecunumia
Muneta Euro
PIL (PPA)  (2005) 1.830.110 milioni di $  ()
PIL procapite (PPA)  (2005) 29.187 $  (20°)
ISU  (2004) 0,942 (alto)  (16°)
Energia
Varie
Duminiu internet .fr
Indicativu telefonicu +33
Siglu autom. F
Innu A Marsegliese
Festa naziunale 14 di lugliu
1Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l'ONU in u 1945.

A Francia (in francese: France, /fʁɑ̃s/) hè un' paese di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in Europa occidentale. Hè membra di l'Unione europea, di a zona euru e di u spaziu Schengen. Hè dinù membra permanente di u consigliu di securità di l'ONU. Cunfina con a Belgica, Lussemburgu, Germania, Svizzera, Italia, Monacu, Andorra e Spagna.

E sò valore sò fundate nantu à a Dichjarazione di Dritti di l'Omu e di u Citadinu.

Da u puntu di vista militare, hè membra di l'OTAN e pusseda di a dissuasione nucleare.

A lingua uffiziale di stu paesu hè u francese, ma ci sò assai lingue reghjunali 77[1], per esempio l'uccitanu, u bascu, u catalanu, u corsu, l'alsazianu.

A più grande cità è a capitale hè Parighji, cù un' numeru di 9 milione d'abitanti.

A Francia hè cumposta di 27 regioni.

Carta di a Francia vista di u Spaziu.

Demografia[mudificà | edità a fonte]

Cità (2012)[mudificà | edità a fonte]

Lione.
# Cità Regioni Area urbana Comuna
1 Parighji Île-de-France 12.340.000 2.240.000
2 Lione Rodanu è Alpi 2.215.000 500.000
3 Marseglia Provenza-Alpi-Costa Azzurra 1.730.000 850.000
4 Lilla Nordu-Passu di Calais 1.165.000 230.000
5 Tolusa Midi-Pirinei 1.270.000 450.000
6 Nizza Provenza-Alpi-Costa Azzurra 1.005.000 345.000
7 Bordeaux Nova Aquitania 1.160.000 240.000
8 Nantes Paesi di a Loira 900.000 290.000
9 Strasburgu Grande Estu 770.000 275.000
10 Rennes Bretagna 690.000 210.000

Le altre principali cità di a Francia sono:

Aix-en-Provence, Aiacciu, Albi, Amiens, Angers, Angoulême, Arras, Bastìa, Belfort, Besançon, Blois, Brest, Brive-la-Gaillarde, Caen, Calais, Cannes, Carcassonne, Charleville-Mézières, Cherbourg, Clermont-Ferrand, Colmar, Digione, Dunkerque, Évreux, Grenoble, La Rochelle, Le Havre, Le Mans, Limoges, Metz, Montpellier, Mulhouse, Nancy, Nîmes, Orléans, Perpignanu, Planoise, Poitiers, Quimper, Reims, Roubaix, Rouen, Saint-Étienne, Saint-Nazaire, Tarbes, Tulone, Tourcoing, Tours è Valence.
E cità di Francia di piu di 100 000 abitanti.
Evoluzione di a demografia entre 1960 è 2010.

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

Storia[mudificà | edità a fonte]

486 : Clovis conquista a Gallia romana

800 : Carlu u Grande hè fattu imperatore di l'Imperiu Francu in Roma

987 : Hugues Capet hè elettu rè di Francia

1337 - 1453 : Guerra di Centu Anni

1643-1715 : Luigi XIV, u rè Sole, hè u rè di Francia

1789 : principia a Revoluzione Francesa

1804 : un corsu, Napulione Buonaparte, hè curonatu Imporatore di i Francesi.

1870 : sconfitta di a Francia contru à a Prussia, chi perde l'Alsassia è a Lorena.

1914 - 1918 : Prima Guerra Mundiale

1936 : Frente Populariu

1939 - 1945 : Secunda Guerra Mundiale

Pulitica[mudificà | edità a fonte]

A Francia hè una ripublica. U capu di statu hè u Presidente di a Ripublica, elettu pè cinque anni da tutti i citadini. U potere legislativu attene a u Parlamentu (Assemblea Naziunale è Senatu).

Dichjarazione di Dritti di l'Omu e di u Citadinu.

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. Rapporto dell'aprile 1999 del professore Bernard Cerquiglini, preparato in via di una ratifica della Charte européenne des langues régionales ou minoritaires.
Bandera di l'Unioni Auropea I stati membri di l'Unioni Auropea Bandera di l'Unione europea
Austria - Belgica - Bulgaria - Cecchìa - Cipru - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Italia - Lettonia - Lituania - Lussemburgu - Malta - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Romania - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Ungheria