Pecita

À prupositu di Wikipedia
A pecita
Inula viscosa
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Dittrichia
Nome binuminale
Inula viscosa
Aiton, 1753
A pecita

A Pecita (o pichita) (Dittrichia viscosa) hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A pecita hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingue per via di u so picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 2 metri, è e so casce opposte, strette è lungarine, coperte d'una sustanza viscosa. I fiori gialli, ragruppati in capulini, sò caratteristichi di 'ssa spezia.

A pecita pò esse cunfusa incù Dittrichia graveolens, ma e foglie di e duie spezie ùn sò micca listesse.

Distribuzione[mudificà | edità a fonte]

L'ariale d'origine di a pecita hè custituitu da e rigione custiere di u mare terraniu, ma per a so rusticità è capacità d'adattamentu, si sparghje à spessu versu l'internu è s'hè naturalizata ancu in altre rigione di l'Europa è in u Nordu di l'America. In Italia hè cumunissima in tutti e rigione di a penisula è di l'isule, mentre hè menu frequente in u nordu.

A pecita hè assai cumuna in Corsica.[1] Si vede à spessu à u cantu di i stradoni o in i chjosi.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Dittrichia viscosa hè una pianta resistente. Hè capace à sopravvive in cundizione ambientale difficile, in particulare timperature alte è una debule dispunibilità d'acqua. A so capacità à produce una sustanza viscosa annantu à e so casce li permette di riduce a perdita d'acqua in evapurazione è di resiste à a sicchina.

'Ssa spezia si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi chì li permettenu di furmà culonie dense. Pò ancu riproduce si per via di i granelli, chì sò spergugliati da u ventu. A pecita fiurisce di regula da lugliu à sittembre, attirendu l'insetti inamacatori cum'è l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Inula viscosa soDittrichya viscosa

  • Inula viscosa var. viscosa
  • Inula viscosa var. mideltiana Batt.
  • Erigeron viscosus L.
  • Cupularia viscosa (L.) Godr. & Gren.
  • Conyza major Bubani
  • Chrysocoma camphorata
  • Chrysocoma verticalis Lag.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A pecita hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in certe rigione induv'ella hè stata introdutta fora di a so area di ripartizione naturale. A so crescita rapida è a so capacità à furmà culonie dense ponu caghjunà a supprissione di e spezie indigene è disturbà l'ecusistemi lucali.

In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a prupagazione di Dittrichia viscosa. Quessa pò inchjude l'eliminazione manuale di e piante, l'usu d'erbicidii sibulati o a promuzione di a cumpetizione incù altre spezie indigene. A sensibilisazione di u publicu à l'impattu di 'ssa pianta invadente hè ancu impurtante per privene a so prupagazione è pruteghje l'ecusistemi fragili.

Usi[mudificà | edità a fonte]

Ci conta Paulu Simonpoli ch'è a pecita era imprudata tempi fà per mette i fichi sopra è fà li siccà.[2]

Inoltre, a pecita entria, à tempu cù l'alloru è u finochju in a cumposizione di u brodu chì si fecia per mette l'uva passa à mogliu, prima di fà la siccà dinù.[3]

Galleria d'imagine[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  2. Simonpoli (1982, p. 171).
  3. U Muntese (1984, p.1020).

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]