Bastia
| Bastia | |
|---|---|
| Statu | Francia |
| Regione | Corsica |
| Dipartimentu | Corsica suprana |
| Circundariu | Bastia |
| Cantone | capilocu di 6 cantoni |
| Codice INSEE | 2B033 |
| Codice pustale | 20200 è 20600 |
| Merre | Emiliu Zuccarelli |
| Latitudine | 42° 42' 2" N |
| Lungitudine | 9° 27' 1" E |
| Altitudine | media 30 m minima 0 m massima 963 m |
| Superficia | 1 938 ettari (19.38 km²) |
| Pupulazione | 43 577 ab. (2006) |
| Densità | 2.249 ab./km² |
Bastia hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.
A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u circundariu è di 6 cantoni. Hè u portu principale di l'isula, a sò principale cità cummerciale e a sò più grande agglumerazione urbana.
L'abitanti di Bastia si chjamanu i Bastiacci.
Cuntenutu |
[mudificà] Geografia
Bastia hè situata à nordu-levante di a Corsica, sottu à u Capicorsu. A timperatura media hè di 15,3 °C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu.
[mudificà] Storia
Nanzu à l'occupazione di a Corsica per i genuvesi, Cardo era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori di Cardo. Stu picculu portu si chjamava Porto Cardo.
In u 1378 u guvernatore genuvese Leonello Lomellino funda Bastia. Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u Trattatu di Versailles di u 1768 a Corsica passa à a Francia è in u 1791 Bastia ùn hè micca più capitale: per i francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'Italia.
[mudificà] Merri
L'attuale merre di Bastia hè Emile Zuccarelli (Partitu Radicale di Manca) chi hè statu deputatu di Corsica Suprana (1986-2008). E' ancu statu ministru.
[mudificà] Demografia
(Fonte: Cassini[1] et Insee[2] - Insee[3]

[mudificà] Lingua
[mudificà] Toponimi
- TERRA NOVA
- TERRA VECHJA
- CARRUGHJU DIRITTU
- U GUADÈ(LLU)
- A MARINA
- SANTA MARÌ(A)
- SAN'GHJUVÀ(NNI)
- SANTA CRÒ(CE)
- CARRUGHJU SUMERÀ
- MONTE SACRU
- U GIARDINÈ(LLU)
- SAN'GHJISÈ(PPU)
- SANTA CHJARA
- U FOR'LUIGI
- SAN GAITANU
- A TRAVERSA
- PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU)
- U PALAZZU DI GHJUSTÌ
- TOGA
- SANT'ANTÒ(NE)
- A LINGUA
- U MOLU
- U SITU
- MONSERÀ(TU)
- I GHJESUÌ(TI)
- SAN CARLU
- U MERCATU VECHJU
- U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI)
- U MERCÀ(TU)
- A VECHJU PÒ(RTU)
- A NUNZIATA
- U FANGU
- FICAGHJOLA
- PORTU CARDU
- CARDU
- CAMPU VENTOSU
- L'ARINELLA
- LUPINU
- MONTESORU
- U MACHJÒ(NE)
- PIAZZA D'À(RME)
- A CITADÈ(LLA)
- A RICCIATA
- U PIGNU
- TEGHJIME
- SUERTA
- A RAZETA
- SUBIGNA
- CAPANELLE
- A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU)
- ROMIEUX
- SANTA LUCI(a)
[mudificà] Omi cunnisciuti
- Salvatore Viale (1787-1861)
- Petru Lucciana, dettu Vattelapesca (1832-1909)
- Vincenzu di Moro Giafferi (Saveriu Stefanu dettu Vincenzu) (1878-1956)
- Cesare Campinchi (1882-1941)
- Cesare Vezzani (1888-1951)
- Iviu Simonpaoli, dettu Paoli (1928-)
[mudificà] Citazione
Accade chì Bastia fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:
- in u pruverbiu: Bastia, Bastia, à chì ùn hà soldi ùn ci stia.
- in u pruverbiu: Spachja borse, Bastiacci.
- in u pruverbiu: Grande Bastia, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.
- in u pruverbiu: Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.
[mudificà] Referenze
- ↑ Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)
- ↑ Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse
- ↑ INSEE : Population depuis le recensement de 1962
- Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.
[mudificà] Referenze
[mudificà] Ligami
- U situ ufficiali
- Scuparta di a Corsica: Bastia è l'ingiru
- Sustenitori di u Sporting Club di Bastia
- L'epupea di u SEC Bastia in cuppa di l'UEFA 1978