Sardegna

À prupositu di Wikipedia
Sardegna
Nome ufficiale: Sardigna
Blasone Bandera
Statu: Italia
Capilocu: Cagliari
Superficia: 24.090 km²
Pupulazione: 1.671.937 ab.
Densità: 70 ab./km²
Pruvincie:
  • Càgliari
  • Sardegna di u Sudu
  • Nuaru
  • Oristano
  • Sassari
  • Cumune: 377
    Situ ufficiale
    Carta

    A Sardegna, ancu Sardigna (in sassaresu Sardhigna, in gadduresu Saldigna, in sardu: Sardinia, Sardigna, Sardingia o dinù Sardìnnia), hè a siconda più grande isula di u Mediterraniu Occidentale dopu a Sicilia è dananzu a Corsica di a quale hè distante di solu 12 kilometri.

    Per una superficia di 24.090 km² a so demugrafia era in 2008 di 1.668.128 abitanti sia una densità di circa 70 abitanti/km². L'isula hè sopratuttu cumposta di culline è di pianure, u monte u più altu "Punta La Marmora" (Pedras Carpìdas, in Sardu) culmina à 1834m in u massicciu di u Gennargentu.

    Ghjè una pruvincia Taliana à statutu speciale, a so denuminazione esatta essendu "Regione Autonoma di a Sardegna".

    Lingue :[mudificà | edità a fonte]

    Fora di u Talianu chì hè a lingua ufficiale, sò parlate assai lingue Rumanze in parechje varietà lucale.

    Sardu[mudificà | edità a fonte]

    Si distingue principalamente in 2 varietà :

    Campidanese[mudificà | edità a fonte]

    Diffusu in tutta a medità suttana di l'isula hè u più adupratu di i dialetti Sardi, hè cunnisciutu cum'è essendu u più nuvattivu è u più omogeneu.

    Logudorese[mudificà | edità a fonte]

    Diffusu in u Nordu hè più vicinu da u Latinu, hà lasciatu un impurtanta tradizione literaria è puetica ciò chì li vale d'esse à spessu cunsideratu cum'è u più prestigiosu, a riferenza.

    U Nuorese bench'è fendu parte di e parlate Logudorese hè detta a più arcaica di e parlate Sarde. Hè stata un elemente centrale per cuncepì un mudellu di lingua Sarda Cumunu (Limba Sarda Comuna) sperimentalamente adupratu in 2006 per a scrittura di ducumenti à caratteri di coufficialità cù u Talianu.

    Repartizione di e lingue in Sardegna


    Corsu[mudificà | edità a fonte]

    U Gadduresu è u Sassaresu assai vicini dà u Sartinesu sò cunsiderati cume varietà di a lingua Corsa.

    Si parla certe volte di "Corsu-Gallurese" o di "Diasistema Corsu-Sardu", u vucabulariu Gadduresu essendu cumpostu à 80% di Corsu Sartinese è à 20% di Sardu Logudorese.

    Repartizione di e lingue in Corsica

    Isulotti Linguistichi[mudificà | edità a fonte]

    Catalanu[mudificà | edità a fonte]

    Parlatu à l'ingiru di a cità d'Algheru, detta a piccula Barcelona.

    Ligure[mudificà | edità a fonte]

    Parlatu in u circondu di a cumuna di Carloforte, dettu "U Pàize" (u paese, in Tabarchinu)

    Repartizione di e lingue Rumanze in Europa

    Cumparazione di u Patre Nostru :[mudificà | edità a fonte]

    Latinu[mudificà | edità a fonte]

    Pater noster, qui est in caelis, sanctificetur nomen tuum. Adveniat regnum tuum, fiat voluntas tua sicut in caelo et in terra. Panem nostrum cottidianum da nobis hodie et dimitte nobis dedita nostra, sicut nos dimittimus debitoribus nostris. Et ne nos inducas in temptationem, sed libera nos a malo. Amen.

    Talianu[mudificà | edità a fonte]

    Padre nostro che sei nei cieli, sia santificato il tuo nome; venga il tuo regno, sia fatta la tua volontà, come in cielo così in terra. Dacci oggi il nostro pane quotidiano, rimetti a noi i nostri debiti, come noi li rimettiamo ai nostri debitori e non ci indurre in tentazione, ma liberaci dal male. Amen.

    Sardu Campidanese[mudificà | edità a fonte]

    Babbu nostu ki ses in is Celus, santificau siat su nòmini tuu, bengat a nosu su reinu tuu, fatta siat sa voluntadi tua comenti in su celu aici in sa terra. Su pani nostu de dogna di donanosidd' oi, e perdonanosì is peccaus nostus, comenti nosaturus perdonaus is depidoris nostus, no nosi lessis arrui in sa tentatzione, ma lìberanosì de su mali. Amen.

    Sardu Logudorese[mudificà | edità a fonte]

    Babbu nostru ki istas in sos kelos, santificadu siat su nòmene tou, benzat a nois su regnu tou e fatta siat sa voluntade tua comente in su kelu gai in sa terra. Su pane nostru de dogni die dànnolu oe, perdona a nois sos peccados nostros comente nois perdonamus sos inimigos nostros, e non nos lesses ruer in tentatzione, ma lìberanos dae su male. Amen.

    Sardu Nuorese[mudificà | edità a fonte]

    Babbu nostru, ki istas in sos chelos, santificau siat su lùmene Tuo; benzat a nois su regnu Tuo, fatta siat sa voluntade Tua comente in su kelu gai in sa terra. Dàe nos oje su pane nostru cotidianu, perdona a nois sos peccados nostros comente nois los perdonamus, e non nos lesses rugher in tentassione, ma lìberanos dae su male. Amen.

    Corsu (varietà settentriunale)[mudificà | edità a fonte]

    Patre nostru chì sì in celu, ch'ellu sia santificatu u to nome; ch'ellu venghi u to regnu; ch'ella sia fatta a to vulintà, in terra cum'è in celu. Dacci oghjeghjornu u nostru pane cutidianu; è rimettici i nostri debbiti, cum'è nò i rimettimu à i nostri debbitori; ùn ci induce micca in tentazione, ma francaci da u male. Amè (è cusì sia)

    Corsu (variità miridiunali)[mudificà | edità a fonte]

    Patri nosciu chì sè in celu, ch'eddu sighi santificatu u to nomu; ch'eddu venghi u to regnu; ch'edda sighi fatta a to vulintà, in tarra com'è in celu. Dacci oghjighjornu u nosciu pani cutidianu; è rimettici i nosci debbiti, com'è nò i rimittimu à i nosci dibbitori; ùn ci inducia micca in tintazioni, ma francaci da u mali. Amè (è cusì sighi)

    Francese[mudificà | edità a fonte]

    Notre Père, qui es aux Cieux, que ton nom soit sanctifié, que ton règne vienne, que ta volonté soit faite sur la terre comme au ciel. Donne-nous aujourd’hui notre pain de ce jour, pardonne-nous nos offenses comme nous pardonnons aussi à ceux qui nous ont offensés, et ne nous soumets pas à la tentation, mais délivre-nous du mal. Amen.

    Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

    Longa di 270km è larga di 145km si trova à 189km di a penisula Taliana è a 184km di a Tunisia. Hè custituita per a maiò parte di culline è di qualchì pianura, a sola piaghja veramente rimarchevule ghjè quella di urigina fluviale di u Campidanu. I dui fiumi principali sò u Tirsu (135km) è a Flumendosa (127km). "Pedras Carpìdas", u monte u più altu di l'isula, truvendusi in u massicciu di Gennargentu culmina à 1834m.

    Invece hè alluntanata solamente di 12km di e Bocche di Bunifaziu, di un puntu di vista Geulogicu a Corsica è a Sardegna formanu un microcuntinente chì deriva in un pezzu sanicciu. Si parla tandu di bloccu Corsu-Sardu

    Vede u situ di u CCSTI di Corsica : clicchendu quì

    Gennargentu è u lacu di Gusana


    Fonte :[mudificà | edità a fonte]

    Wikipedia in Talianu

    Wikipedia in Francese

    http://www.orbilat.com/Languages/Italo-Romance_examples.html

    Leia Interna :[mudificà | edità a fonte]

    Leia Esterna :[mudificà | edità a fonte]

    Dizziunariu di lingua Sarda Archiviu 2009-04-25 at the Wayback Machine

    Acadèmia Campidanesa de sa Lìngua Sarda

    Sotziu Limba Sarda

    Limba Sarda 2.0

    Limba Sarda Comuna

    Limbas & Natziones Archiviu 2012-11-20 at the Wayback Machine

    Sardegna Digital Library Archiviu 2011-02-26 at the Wayback Machine


    Bandera di l'Italia E regione taliane Bandera di l'Italia

    Abruzzu - Basilicata - Calabria - Campania -  Emilia è Romagna - Friuli è Venezia Ghjulia - Laziu - Liguria - Lumbardia - Marche - Molise - Piemonte - Puglia - Sardegna - Sicilia - Toscana - Trentinu è Altu Adige - Umbria - Valle d'Aosta - Venetu