Aleria
From Wikipedia
| Aleria | |
|---|---|
| Statu | Francia |
| Regione | Corsica |
| Dipartimentu | Corsica suprana |
| Circundariu | Corti |
| Cantone | Moita è Verde |
| Codice INSEE | 2B009 |
| Codice pustale | 20270 |
| Merre | |
| Latitudine | 42° 06' 53" N |
| Lungitudine | 9° 30' 48" E |
| Altitudine | media 10 m minima 0 m massima 102 m |
| Superficia | 5833 ettari (58,33 km²) |
| Pupulazione | 1966 ab. (1999) |
| Densità | 33 ab./km² |
Aleria hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.
Cuntenutu |
[mudificà] Geografia
Hè u centru maiore di la parte centrale di la costa urientale di l'isula. Si trova circa à metà strada trà Bastia è Portivechju, in una zona di pianura à la foce di lu fiume Tavignanu, secondu di la Corsica.
[mudificà] Storia
In lu 565 a.C. i coloni grechi focei fundarunu quì un emporiu cù lu nome di Alalia (Ἀλαλίη in grecu anticu) .
A parte da u 546 a.C., dopu à a cunquista di la Lidia è di la Ionia da parte di Ciru u Grande, l'emporiu fu incrementatu da la ghjunta di li Focei profughi da à cità ionica.
Siguendu Erodotu, la cità venne subitu in cuntrastu cù l'Etruschi è li Cartaghjnesi che si cunfederarunu per attaccà la.
La guerra si cumpì cù à Battaglia di Alalia avvenuta, trà u 540 a.C. è u 535 a.C., in l'acque di la cità è duve la flotta focea, cù le so 60 pentecontere, frunteggiarunu una flotta di dimensioni doppie.
In la battaglia navale i Focei riuscirunu à respinghje i nemichi subendu però gravi perdite: quaranta di le so navi eranu distrutte. Le rimanenti, danneghjate in li rostri ùn eranu micca utilizabili per à guerra.
L'esitu di a guerra li cunvinse à abbandunà a cità per dirighje si versu l'Italia meridiunale, doue fundarunu Elea.[1]
Da issu mumentu à Corsica passò sottu u cuntrollu cartaghjnese è etruscu[2].
In lu 259 a. C., durante à prima guerra punica, venni uccupata da i Rumani è cambiò u nome in Aleria.
Sottu Augustu divenne capilocu di l'isula arrivandu à avè circa 20.000 abitanti.
U cristianesimu arrivò intornu à u 60 d.C. Vi fu martirizata Santa Devota, patrona di u Principatu di Monacu versu u IIIu seculu. L'uccupazione vandala fu l'iniziu di u decadimentu di Aleria finché i Saraceni ùn la distrussenu cumpletamente.
U colpu di grazia arrivò cù l'impadulamentu di u portu è a ghjunta di a malaria che custrinse l'abitanti à migrà versu l'internu.Intornu à u 1240 Aleria fu assughjettata à a Repubblica Marinara di Pisa,finché ùn divenne ghjenuvese dopu à a scunfitta pisana à a Meloria in u 1284. In lu 1572 i ghjenuvesi custruirunu u forte di Mantra à presidiu di a foce di u Tavignanu è ci mandarunu abitanti di u locu. In lu 1840 fu lu scrittore francese Prosper Mérimée à scopre i resti di l'antica cità. In lu 1920 cuminciarunu i primi scavi veri è propri.
[mudificà] Avvenimenti recenti
U 21 d'aostu 1975, una decina di omi, cù l'aghjutu di u duttore naziunalista di Corte Edmond Simeoni entraruno è uccuparunu la casa colonica Depeille di un viticultore di Aleria di urighjne pied noir, suspettatu d'esse mischjatu in unu scandalu finanziariu. U capu di l'Azione reghjunalista Corsa (ARC) fece cunosce le raghjoni di l'uccupazione: <<Quici vene svelatu lu scandalu di i vini che mette in causa u pruprietariu di a cantina è i parechji so amichi neguzianti. Dopu à avè beneficiatu di prezzi esurbitanti, i respunsabili di a cantina hanu messu in pedi un'enorme truffa di parechji miliardi di vechji franchi, che hanu distruttu i picculi viticoltori.>> U cumunicatu di l'indipendentisti di u 21 aostu 1975 in francese: <<Il s'agit de dévoiler le scandale des vins mettant en cause le propriétaire de la cave et plusieurs de ses amis négociants. Après avoir bénéficié de prêts exorbitants, les responsables des caves vinicoles ont mis sur pied une énorme escroquerie de plusieurs milliards d'anciens francs, au préjudice de petits viticulteurs.>>
U CRS (Compagnie républicaine de sécurité) è 1200 gendarmi circundarunu l'edificiu, cù l'appoghju di blindati è di elicotteri fermandu in attesa di riceve l'ordine d'assale la.
Venneri 22 aostu venne dumandatu à l'uccupanti di a casa colonica Depeille d'arrende si ma, dopu à una sparatoria che fece due morti trà i gendarmi è un feritu grave trà li manifestanti fora da à casa colonica, venne datu l'ordine. Ghjunsenu novi rinforzi cù l'elicotteri è a folla tentò di furzà i blocchi di a pulizia, cantandu l'innu corsu è incindandu i resti di a casa colonica è di le cantine cunfinanti. Per tutta a notte Bastia fu teatru di feroci scontri tra manifestanti indipendentisti è gendarmi.
L'ARC si dissolse u 27 aostu è questu pruvocò novi scontri à Bastia, che si cunclusenu cù un mortu è parechji feriti tra i gendarmi mandati da a Francia cuntinentale.
U dramma di Aleria purtò à a luce u prublema di a ghjestione di le finanze è di a pulitica lucale, è purtò à un boicuttaghju di i vini corsi. Si parla di questu mumentu di a storia corsa come "I tre minuti che svegliarunu a Corsica" fendune risorghje u naziunalismu.
[mudificà] Altri monumenti
- Chjesa di Saint Marcel chjesa custruita in u 1462 di i ghjenuvesi nantu i resti di u domu custruitu da i pisani nantu à i resti di un edificiu di u IVu seculu.
- Forte di Mantra di fronte à a chiesa, custruitu in u 1572 da i ghjenuvesi. In lu forte hè allestitu u musée Carcopino duve si trovanu i resti di a necropuli prerumana è di a cità rumana, cuntene le iputesi di l'insediamentu, chjeramiche attiche è etrusche, utensili.
- Santa Laurina in un'ansa di u Tavignanu, si trova un edificiu à pianta basilicale in mattone è petra grezza di u IIIu sec., forse un edificiu termale.
[mudificà] Merri
[mudificà] Citazione
Accade chì Aleria fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:
- in u pruverbiu: Aleria, Aleria, chì nun ammazza, vituperia.
[mudificà] Referenze
- Erodotu, Storie (1.163.1) è seguenti.
- Stillwell, Richard, The Princeton Encyclopedia of Classical Sites, (Editors: Richard Stillwell, William L. MacDonald and Marian Holland McAllister) (1976) ISBN 0-691-03542-3
- Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.
[mudificà] Ligami
Cite error: <ref> tags exist, but no <references/> tag was found
