Triangulu equilateru

Un triangulu equilateru hè un triangulu incù tutti i lati cungruenti è dunqua hè un poligunu rigulari incù trè lati. L'anguli sò tutti uguali è pari à 60° = rad[1].
I trianguli equilateri sò trianguli isusceli particulari. Tutti i trianguli equilateri sò simili trà eddi: par carattarizà metricamenti un triangulu equilateru, vali à dì par carattarizà a classa di i trianguli equilateri in u pianu chì si poni uttena l'uni da l'altri par via di traslazioni è rutazioni, servi è basta un parametru estinsivu: tipicamenti s'usa a lunghezza di i so lati.
In i trianguli equilateri, i bisettrici, i mediani, l'altezzi è l'assi si soprapponini di tali manera ch'è listessu puntu ripprisenta l'ortucentru, u baricentru, l'incentru è u circucentru.
U gruppu di i simmetrii di u triangulu equilateru hè custituitu da l'idantità, da i rutazioni intornu à u so centru di 120° è di 240° è da i riflissioni rispettu à i bisettrici di l'anguli. Stu gruppu hè isumorfu à u gruppu simetricu di 3 ughjetti S3.
Custruzzioni
[mudificà | edità a fonte]
Com'è a dimostra Euclide in i so Elementi I, 1 (hè a prima prupusizioni di tutta l'opara), u triangulu equilateru datu u latu AB si pò custruiscia incù riga è cumpassu in 'ssa manera:
- Si poni u cumpassu in A incù l'apartura AB è si traccia una circumfarenza;
- Si poni u cumpassu in B incù l'apartura BA è si traccia una circumfarenza;
- U puntu d'incontru di i circumfarenzi C hè u terzu puntu circatu;
- Uniscendu A, B è C s'otteni un triangulu equilateru.
A dimustrazioni hè simplicia: essendu, par difinizioni, tutti i punti di a circumfarenza equidistanti da u centru, u sigmentu AB hè cungruenti à AC, è AB hè cungruenti à BC. Ma tandu par a prubità transitiva di a cungruenza, AB = AC = BC è u triangulu hè equilateru.
Formuli
[mudificà | edità a fonte]Rifirendu si incù à u latu di u triangulu, incù u perimetru, incù l'aria, incù a basa è incù l'altezza s'hà:
Perimetru
[mudificà | edità a fonte]Aria
[mudificà | edità a fonte]Appiigazioni di u Tiurema di Pitagora
[mudificà | edità a fonte]Circumfarenza inscritta è circuscritta
[mudificà | edità a fonte]- U centru giumetricu di u triangulu hè u centru di i circumfarenzi iscritta è circuscritta à u triangulu equilateru
- U raghju di a circumfarenza circuscritta hè
- da u quali
- U raghju di a circumfarenza inscritta hè
- da u quali
- Aria (nota R)
Da veda dinò
[mudificà | edità a fonte]- Criterii di cungruenza di i trianguli
- Triangulu
- Triangulu isusceli
- Triangulu scalenu
- Toru (giumitria)
- Giumitria piana
- Angulu rettu
- Catetu
- Mezaretta
- Perimetru
- Sigmentu
- Tiurema di Pitagora
- Iputenusa
- Tangenti
- Trigunumitria
- Uttaedru
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Quissa avveni solu in a giumitria euclidea, induva a somma di l'anguli interni d'un triangulu hè uguali à l'angulu paru. Dunqua 180°÷3=60°
Fonti
[mudificà | edità a fonte]'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.