Bastìa

À prupositu di Wikipedia
Bastìa

Dipartimentu Corsica suprana
Còdice pustale 20200 è 20600
Circundariu Bastia
Cantone capilocu di 6 cantoni
Merre Petru Savelli
Pieve {{{pieve}}}
Latitùdine {{{lat}}} N
Longitùdine {{{long}}} E
Altitùdine media 30 m
massimale 963 m
minimale 0 m
Pupulazione 44 355 ab. (2015)
Nome di l'abitanti Bastiacci
Àrea {{{sup}}} km²

Bastia hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.

A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u circundariu è di 6 cantoni. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana.

L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci.

Bastia, u vechju portu

Geografia[mudificà | edità a fonte]

Bastìa

Bastia hè situata à nordu-levante di a Corsica, sottu à u Capicorsu. A timperatura media hè di 15,3 °C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Nanzu à l'occupazione di a Corsica per i genuvesi, Cardu era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori. Stu picculu portu si chjamava Portu Cardu.

In u 1378 u guvernatore genuvese Leonello Lomellino decide a custruzzione d'un castellu nant'à un prumuntoriu chì supraneghja Portu Cardu, chì si chjamerà Castello della Bastìa. Cusì nasce a citatella di Bastia.

Dui quartieri si sviluppanu : Terra Vechja, chì currisponde tandu à Portu Cardu, oghje u Vechju Portu.

È Terra Nova, chì currisponde oghje à a Citatella.

Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u Trattatu di Versailles di u 1768 a Corsica passa à a Francia è in u 1791 Bastia ùn hè micca più capitale: per i Francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'Italia.

I quartieri di Terranova (in giallu) è Terravechja (in viulettu)

Merri[mudificà | edità a fonte]

L'attuale merre di Bastia hè Pierre Savelli.

Demugrafia[mudificà | edità a fonte]

Evoluzione di a pupulazione bastiaccia
(Fonte: Cassini[1] et Insee[2] - Insee[3]

Munumenti[mudificà | edità a fonte]

Quartieri[mudificà | edità a fonte]

A Citatella[mudificà | edità a fonte]

Munumenti : U Palazzu di i Guvernatori, I Nobili Dodeci, A Catedrale Santa Maria, L'oratoriu Santa Croce, U Cunventu Santa Chjara.

U Vechju Portu[mudificà | edità a fonte]

Carrughju Napuleò[mudificà | edità a fonte]

Munumenti : A Cuncezziò, San Roccu, a Casa Castagnola, a Casa Cardi-Sansonetti.

Carrughju Drittu[mudificà | edità a fonte]

San Carlu, U cunventu di i Ghjesuiti, a casa Caraffa.

U Mercà[mudificà | edità a fonte]

A merrìa Vechja.

A Piazza d'Arme[mudificà | edità a fonte]

San Ghjisè[mudificà | edità a fonte]

Lupinu[mudificà | edità a fonte]

Montesoru[mudificà | edità a fonte]

A Traversa[mudificà | edità a fonte]

A Piazza Santu Niculà[mudificà | edità a fonte]

Munumenti : a statua di Napuleò, u munumentu à i morti, u chjoscu à musica, e case d'Americani (Casa Roncaiolo).

Toga[mudificà | edità a fonte]

A Stazione[mudificà | edità a fonte]

Cardu[mudificà | edità a fonte]

U Fangu[mudificà | edità a fonte]

Sant'Untò[mudificà | edità a fonte]

Lingua[mudificà | edità a fonte]

Toponimi[mudificà | edità a fonte]

Guido Colucci (1877-1949) Bastìa (1920)
  • TERRA NOVA
  • TERRA VECHJA
  • CARRUGHJU DIRITTU
  • U GUADÈ(LLU)
  • A MARINA
  • SANTA MARÌ(A)
  • SAN'GHJUVÀ(NNI)
  • SANTA CRÒ(CE)
  • CARRUGHJU SUMERÀ
  • MONTE SACRU
  • U GIARDINÈ(LLU)
  • SAN'GHJISÈ(PPU)
  • SANTA CHJARA
  • U FOR'LUIGI
  • SAN GAITANU
  • A TRAVERSA
  • PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU)
  • U PALAZZU DI GHJUSTÌ
  • TOGA
  • SANT'ANTÒ(NE)
  • A LINGUA
  • U MOLU
  • U SITU
  • MONSERÀ(TU)
  • I GHJESUÌ(TI)
  • SAN CARLU
  • U MERCATU VECHJU
  • U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI)
  • U MERCÀ(TU)
  • A VECHJU PÒ(RTU)
  • A NUNZIATA
  • U FANGU
  • FICAGHJOLA
  • PORTU CARDU
  • CARDU
  • CAMPU VENTOSU
  • L'ARINELLA
  • LUPINU
  • MONTESORU
  • U MACHJÒ(NE)
  • PIAZZA D'À(RME)
  • A CITADÈ(LLA)
  • A RICCIATA
  • U PIGNU
  • TIGHJIME
  • SUERTA
  • A RAZETA
  • SUBIGNA
  • CAPANELLE
  • A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU)
  • ROMIEUX
  • SANTA LUCI(a)

Omi cunnisciuti[mudificà | edità a fonte]

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:

  • in u pruverbiu: Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia.
  • in u pruverbiu: Spachja borse, Bastiacci.
  • in u pruverbiu: Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.
  • in u pruverbiu: Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)
  2. Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse
  3. INSEE : Population depuis le recensement de 1962
  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Ligami[mudificà | edità a fonte]


Bandera di a Corsica E cumune di Cismonte Bandera di a Corsica

A Casalta d'Ampugnani - A Costa - A Croce - A Crucichja - A Mazzola - A Munacia d'Orezza - A Nuvale - A Parata - A Penta di Casinca - A Penta è Acquatella - A Petra Curbara - A Petra Serena - A Petra di Verde - A Pieve - A Porta - A Sarra di Fiumorbu - A Stazzona - A Vallica - A Venzulà - A Vulpaiola - Aghjone - Aiti - Alandu - Albertacce - Aleria - Algaghjola - Altiani - Alzi - Ampriani - Antisanti - Aregnu - Ascu - Avapessa - Barbaghju - Barghjana - Bargudè - Barrettali - Bastìa - Bigornu - Biguglia - Bisinchi - Brandu - Bustanicu - Cagnanu - Calacuccia - Calenzana - Calvi - Cambia - Campana - Campi - Campile - Campitellu - Canale di Verde - Canari - Canavaghja - Carchetu è Brusticu - Carpinetu - Carticasi - Casabianca - Casamacciuli - Casanova - Casevechje - Castellu di Rustinu - Castifau - Castiglione - Castineta - Castirla - Centuri - Cervioni - Chisà - Chjatra - Corbara - Corscia - Corti - E Muracciole - E Piazzole - E Valle d'Alisgiani - E Valle d'Orezza - E Valle di Campoloru - E Valle di Rostinu - E Ville di Parasu - E Ville di Petrabugnu - Erbaghjolu - Erone - Ersa - Felge - Ferringule - Ficaghja - Fughjuchja - Furiani - Galeria - Gavignanu - Ghisoni - Ghisunaccia - Ghjucatoghju - Ghjuncaghju - I Cateri - I Perelli - I Piazzali - I Prunelli di Casacconi - I Prunelli di Fiumorbu - L'Isulacciu di Fiumorbu - L'Olmu - L'Ortale - Lama - Lanu - Lavatoghju - Lentu - Linguizzetta - Lìsula - Loretu di Casinca - Lozzi - Lucciana - Lumiu - Luri - Matra - Meria - Merusaglia - Moita - Moltifau - Montegrossu - Muratu - Mursiglia - Muru - Nessa - Nonza - Nucariu - Nuceta - Nuvella - Ochjatana - Ogliastru - Olcani - Oletta - Olmeta di Capicorsu - Olmeta di Tuda - Olmi è Cappella - Omessa - Ortiporiu - Palasca - Pancheraccia - Patrimoniu - Pedicorti di Gaghju - Pedicroce - Pedigrisgiu - Pedipartinu - Peru è Casevechje - Petralba - Pianu - Pigna - Pinu - Pioghjola - Piupetta - Porri - Quercitellu - Rapaghju - Rapale - Riventosa - Ruglianu - Rusiu - Ruspigliani - Rutali - San Damianu - San Fiurenzu - San Gavinu d'Ampugnani - San Gavinu di Fiumorbu - San Gavinu di Tenda - San Ghjulianu - San Ghjuvanni di Moriani - San Lurenzu - San Martinu di Lota - San Niculaiu - Sant' Andria di Boziu - Sant' Andria di u Cutone - Sant' Antoninu - Santa Lucia di Mercuriu - Santa Lucia di Moriani - Santa Maria di Lota - Santa Maria di u Poghju - Santa Riparata di Balagna - Santa Riparata di Moriani - Santu Petru di Tenda - Santu Petru di Venacu - Scata - Scolca - Sermanu - Siscu - Sorbu è Occagnanu - Soriu - Soveria - Speloncatu - Tagliu è Isolacciu - Talasani - Tallone - Tarranu - Tocchisi - Tominu - Tralonca - U Borgu - U Castellà di Casinca - U Castellà di Mercuriu - U Favalellu - U Felicetu - U Lugu di Nazza - U Monte - U Mucale - U Munticellu - U Musuleu - U Ped'Orezza - U Petricaghju d'Alisgiani - U Petrosu - U Pianellu - U Poghju di Nazza - U Poghju d'Oletta - U Poghju di Vènacu - U Poghju è Marinacciu - U Poghju è Mezzana - U Pratu di Ghjuvellina - U Prunu - U Pulverosu - U Salgetu - U Serraghju - U Silvarecciu - U Sulaghju - U Vescuvatu - Upulasca - Urtaca - Vallecalle - Velone è Ornetu - Verdese - Vignale - Vintìsari - Vivariu - Vizzani - Zàlana - Ziglia - Zùani