Scozia

À prupositu di Wikipedia
U castellu di Caerlaverock

A Scozia (in inglese è scots: Scotland; in gaelicu scuzzese: Alba) hè una Nazione senza Statu è una di e quattru nazione custitutive di u Regnu Unitu. U Riame di Scozia fubbe un Statu suvranu insin'à u 1 di maghju di u 1707, data à a quale l'Attu d'Unione l'unificò incù u Riame d'Inghilterra per crià u Riame di Grande Brittagna. Occupendu u nordu di a Grande Brittagna, a Scozia cumprende un inseme di picculi arcipelaghi frà i quali l'Ebride, l'Orcade o e Shetland. Hè dinù una di e sei nazione celtiche.

A so capitale, centru finanziariu è amministrativu, hè Edimburgu, ma a più grande cità hè Glasgow, chì hè sturicamente a a più cità industriale di u paese. L'altre cità maiò sò Aberdeen è Dundee, suvitate da Stirling, Perth è Inverness.

A riligione chì ci hè a più sparta hè u cristianesimu.[1] Esiste una grande diversità di dinuminazione, ma a Chjesa a più impurtante hè a Chjesa di Scozia, una Chjesa rifurmata presbiteriana, suvitata da a Chjesa cattolica. Bon parechji Scuzzesi sò per altru atei. Duie lingue regiunale sò ricunnusciute : u gaelicu scuzzese è u scots[2].

Puliticamente, a Scòzia hè marcata da un forte muvimenttu indipendentistu. Dopu à l'elezzione legislative di u 2007, u Partitu Naziunale Scuzzese (Scots Naitional Pairty, SNP) hà furmatu u prima guvernu indipendentistu (ma minuritariu) di a storia di Scozia. À u mumentu di l'elezzione di u 5 di maghju di u 2011, u SNP ottense a maiuranza assoluta di i sedii (69 annantu à u 129[3]) è, u 15 di uttrove di u 2012, u prima ministru David Cameron firma un accordu purtendu annantu à l'organisazione in u 2014 d'un referendum annantu à l'indipendenza di a Scozia. Quellu si svoglie u 18 di sittembre di u 2014 incù una larga participazione è cunduce à u ricusu di l'indipendenza di a Scozia incù 55,3% di l'elettori[4],[5].

Etimulugia[mudificà | edità a fonte]

U nome Scozia vene da a parola latina Scotia, chì significheghja paese di e Scots. Currisponde à l'inglese Scotland.

A parola latina Scotia era imprudata da i Rumani per designà i Gaels chì pupulavanu à u Vu seculu u territoriu attuale di a Scozia[6] è ancu l'Irlanda. U grande filosofu Ghjuvanni Scot Erigene, per indettu, era d'origine irlandese è micca scuzzese, malgradu u so nome. In latinu medievale, scotti si riferia à u populu irlandese è per estinsione, à i Gaels di Scozia[7].

Bede u Venerevule improda u termine Scottorum natio (parola per parola : nazione di e Scots) per designà u populu venutu da l'Irlanda chì si stallò annantu à una parte di e terre pictes (" Scottorum nationem in Pictorum parte recipit "). Quessa pò esse interpritata cum'è a ghjunta di u populu chjamatu Gaëls in u riame di Dal Riada, annantu à a costa punente di Scozia.

À u Xu seculu, a parola Scot hè minziunata in e Cronache anglusassone è face riferimentu à u " paese di i Gaëls ", vene à dì l'Irlanda. U termine Scottorum apparisce di novu, usatu da un rè irlandese in u 1005. A sprissione Imperator Scottorum hè aghjunta à nome di Brian Bóruma da Mael Suthain, in u Libru d'Armagh[8]. Omu pensa chì Brian Bóruma duvia tandu rignà annantu à i Scots.

'Ssa dinuminazione fubbe appena cupiata da i rè scuzzesi. Omu attribuisce a sprissione Basileus Scottorum in Edgar Ia di Scozia (1074-1107)[9]. Lisandru Ia di Scozia (versu 1078 - 1124) usò a sprissione Rex Scottorum annantu à u so sugellu, cum'elli fecenu i so successori insinament'à Ghjacumu II[10].

Storia[mudificà | edità a fonte]

Preistoria[mudificà | edità a fonte]

I ghjacciai cuprianu tutta a superficia di a Scozia attuale mentre u Mesoliticu. U Regnu Unitu facia parte di u Doggerland abitatu da numerosi gruppi di piscadori è di cacciadori è cuglidori dapoi u 12800 AC. L'Isule Britanniche si formanu in seguitu à a fonte di a calotta ghjaciaria à a fine di l'ultima ghjaciazione[11],[12]. I gruppi di culoni anu cuminciatu à architettà e prime abitazione permanente cunnisciute annantu à a terra scuzzese versu 9500 AC, è i primi paesi versu 6000 AC. U forte bellu cunsirvatu di Skara Brae annantu à Mainland in l'Orcade hè datatu da u 5100 AC. L'abitazione, tombe è lochi di cultu di u Neuliticu esistenu numerose è in bonu statu di cunsirvazione in e Northern Isles è l'Ebride steriore, induve u pocu d'arburi hà addistratu a custruzzione d'edifizii in petre di u locu.

Antichità[mudificà | edità a fonte]

Per causa di a so pusizione geugrafica eccintrata, a Caledonia hè statu menu tocca da l'invasione ch'è l'Inghilterra è à più forte ragione ch'è e rigione cuntinentale. Dopu à a cunquista di l'Inghilterra (in l'annu 45 circa) da Claudiu, i Rumani ùn anu micca riesciutu à pacificà a Scozia. Si sò messi à u riparu daretu u muru chì l'imperatore Adrianu fece edificà versu u120, è chì riescì à cuntene trà bè è male i Pictes insin'à u 364. U muru d'Antuninu custruitu più à nordu ùn fubbe micca efficacu à longu.

Sient'è u Grecu Claudiu Tolomeu, i differenti populi chì stanu tandu a Scozia eranu e Brigantes, e Caledonii, e Votadini, i Selgovae, e Novantae, e Damnonii, e Verturiones, è cetera.

Medievu[mudificà | edità a fonte]

À u Medievu, l'inseme umanu di ciò chì diventa dopu a Scozia hè cumpostu da parechji populi : i Celti (i Picti, i Brettoni, i Scots venuti da Irlanda), è i Nordichi (in seguitu à l'invasione nurvegese di l'Orcade è di a Scozia)

In u 563, u frate irlandese Columcille (o Columkill, o Colomba - da ùn cunfonde incù Colomban) fundò un munasteru annantu à l'isula d'Iona, in u riame scot di Dal Riada. 'Ss'abbazia prestigiosa ha dà inizià e missione micca sultantu annantu à u Dal Riada, ma insinamentu à e terre di i Pictes.

I differenti riami autoctoni anu da esse inclusi in 'ssu riame di i Scots è furmà a Scotia, vene à dì a " Scozia " in francese. 'Ssi riami eranu :

In Scozia, si parla à spessu d'una Auld Allianza (" A Vechja Allianza ") trà a Scozia è a Francia : l'allianza tradiziunale contru à l'Inghilterra firmata in u 1295.

Epica muderna[mudificà | edità a fonte]

In u 1603, u rè Ghjacumu VI di Scozia diventò dinù Ghjacumu Ia d'Inghilterra è d'Irlanda.

In u 1701, u parlamentu di Londra arrigulò a successione à u tronu d'Inghilterra à favore di a casa di Hanovre, ma u parlamentu scuzzese minacciò per un tempu di fà una scelta differente, podarse à favore di u figliolu di u rè decadutu Ghjacumu II, " Ghjacumu III è VIII ", amicu di u rè di Francia, chì pudia pretende à i trè troni. Ma, i parlamintare scuzzesi, marcanti per a maiò parte, avianu i pinseri finanziarii pruvinendu di u disastru di u Prugettu Darién à u Panama. Dopu à longhi neguziati, l'Trattatu da Unione fubbe firmatu è u " Regnu Unitu di Grande Brittagna " campa u ghjornu in u 1707.

In u 1727, nasce a Reale Bank of Scotland per sdannighjà i purtadori di u Prugettu Darién. Face uncurrenza à a Lang|in|Bank of Scotland, righjunta dinù da a British Linen Company chì presta da u 1764[13] à e filature di linu. Aiutata da a Sucità agronomique scuzzese, a produzzione scuzzese di linu triplicu trà u 1730 è u 1775, trà Dundee è Glasgow, chì doppia e so espurtazione, trà 1725 è 1738[14].

A battaglia di Culloden di u 1746 hà in u frattempu marcatu u fallimentu di u quartu di i sbarchi rialisti in Scozia, dopu à quelli di u 1692, 1708, è 1715. E speranze di risturazione di a sterpa di a Stuarts si spignenu. U modu di vita tradiziunale di i Highlanders (i clani, i tartani è ancu a sampugna) hè interditu.

Walter Scott (1771-1832), autore prulificu di ballate, puemi è rumanzi storichi, face cunnosce a litteratura scuzzese è à u XIXu seculu, Glasgow è u Clyde diventanu un impurtante centru di custruzzione navale è a " siconda cità di l'imperu " britannicu dopu à Londra.

E prime elezzione di u parlamentu scuzzese sò state organizate u 6 di maghju di u 1999. A prima seanza di u parlamentu hà avutu locu u 12 di maghju di u 1999. L'elezzione anu avutu locu dopu in u 2003. U partitu travaglistu era tandu u più partitu maiò (29,3 % è 50 sedii[15]) manchendu di pocu a maiuranza. Incù l'appoghju di i Liberali (17 diputati) di u Scottish Liberal Democratic Party, i travaglisti furmavanu u Scottish Executive, vene à dì u guvernu di Scozia.

Ci era una prisenza nutevule d'eletti indipendentisti di u SNP (20,9 % è 27 sedii) (Scottish Naziunale Party, centru di manca. Difatti, era u sicondu partitu di u parlamentu), di sucialisti indipendentisti (6,9 % è 6 diputati) scumpartuti trà u SSP (Partitu sucialistu scuzzese) è Sulidarità è l'ecolugisti indipendentisti di u Partitu verde scuzzese (6,7 % è 7 sedii).

Storia cuntimpuranea[mudificà | edità a fonte]

Un Parlamentu scuzzese hè statu instauratu da u Scotland Act, aduttatu da u parlamentu britannicu in u 1998. Un referendum era statu organizatu capunanzu, di sittembre di u 1997 è una larga maiuranza s'era pronunciata à favore di a criazione d'un parlamentu. Hè u prima parlamentu scuzzese dapoi u 1707. Hè cumpostu da 128 diputati.

E prime elezzione di u parlamentu scuzzese sò state organizate u 6 di maghju di u 1999. A prima seanza di u parlamentu hà avutu locu u 12 di maghju di u 1999. L'elezzione anu avutu locu dopu in u 2003. U partitu travaglistu era tandu u più partitu maiò (29,3 % è 50 sedii) manchendu di pocu a maiuranza. Incù l'appoghju di i Liberali (11,8 % è 17 diputati) di u Scottish Liberal Democratic Party, i travaglisti furmavanu u Scottish Executive, vene à dì u guvernu di Scozia.

Ci era una prisenza nutevule d'eletti indipendentisti di u SNP (20,9 % è 27 sedii) (Lang|in|Scottish Naziunale Party, centru sinistra - difatti, era u siconda partitu di u parlamentu), di sucialisti indipendentiste (6,9 % è 6 diputati) scumpartuti trà u SSP (Partutu sucialistu scuzzese) è Sulidarità è l'eculogiste indipendentisti di u Partitu verde scuzzese (6,7 % è 7 sedii). I cunsirvatori unionisti, chì u so Scottish Conservative and Unionist Party, dritta, chì s'oppunianu à a criazione di u Parlamentu, ùn avianu più ch'è qualchì eletti (15,5 % è 18 sedii).

Infine, à u mumentu di l'ultime elezzione di u 5 di maghju di u 2011, u SNP ottene a maiuranza assoluta di i sedii (69 annantu à u 129). U Prima ministru, Alex Salmond, hà oramai prumissu l'organisazione d'un referendum annantu à l'indipendenza u 18 di sittembre di u 2014, à l'esitu di i ghjochi di u Commonwealth chì anu locu in Glasgow. Sient'è e cunsequenze d'un sundaghju publicatu da u Sunday Times u 7 di sittembre di u 2014, i sustinidori di l'indipendenza di a Scozia ghjunghjenu in testa (51 % contru 49 %). L'indipendenza hè finalemente rispinta da 55,3% di nò.

Infine, à u mumentu di l'ultime elezzione di u 5 di maghju di u 2011, u SNP ottene a maiuranza assoluta di i sedii (69 annantu à u 129). U Prima ministru, Alex Salmond, hà oramai prumissu l'organisazione d'un referendum annantu à l'indipendenza u 18 di sittembre di u 2014, à l'esitu di i ghjochi di u Commonwealth chì anu locu in Glasgow. Sient'è e cunsequenze d'un sundaghju publicatu da u Sunday Times u 7 di sittembre di u 2014, e sustinitrice di l'indipendenza di a Scozia ghjunghjenu in testa (51 % contru 49 %). L'indipendenza hè finalemente rispinta in definitiva da 55,3% di nò.

In seguitu à a vittoria di i sustinidori di l'esciuta da u Regnu Unitu di l'Unione europea à u mumentu di u referendum di u 23 di ghjugnu di u 2016, i Scuzzesi si sò pronunciatu per u mantinimentu à u senu di l'UE, incù u 62 % di i suffraghji sprimati. U lindumane di a cunsultazione, u Primu ministru scuzzese ùn esclude micca l'organisazione d'un nuvellu referendum annantu à l'indipendenza di a Scozia. À u mumentu di u referendum di u 2014, unu di i principali argumenti usati da l'opponenti à l'indipendenza era chì un'esciuta da a Scozia à u senu di u Regnu Unitu averia automaticamente inghjennatu un'esciuta da l'UE.

Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

Tupugrafia[mudificà | edità a fonte]

Carta da satellitu di a Scozia.

A Scozia ùn pussede ch'è una sola fruntiera terranea, à u sudu di u paese, spartuta incù l'Inghilterra. E so fruntiere marittime a spiccanu da l'Irlanda di u Nordu è da l'isule Feroè, territoriu danese.

A Scozia conta numerosi arcipelaghi, ragruppendu circa 790 isule. E trè principale sò e Shetland, à u nordu, l'Orcade, à u largu di Thurso, è l'Ebride, à u nordupunente. L'isula di Skye face parte di l'Ebride Interne, à listessu titulu ch'è l'isula di Mull. E coste, di listessa manera ch'è i fjordi, sò assai frastagliate è custituite da scogli, ma omu scontra dinù e spiaghje di rena.

E muntagne coprenu una vasta superficia. I culmini ne sò u Ben Nevis (1344 m) è u Cairn Gorm (1245 m), tremindui assai furmati da i ghjacciai. A neve ci persiste tuttu l'annu. U vulcanismu, benchì anzianu, hè visibile in certe parte di u rilievu (punta di l'Old Man of Storr annantu à l'isula di Skye, organi basaltichi di Staffa, dykes d'Edimburgu).

I loch sò i lavi d'acqua dolce o i fjordi stretti è prufondi sbucchendu annantu à u mare. Quest'ultimi sò stati furmati da l'erusione à tempu à l'ultima ghjaciazione. Sò à spessu situati in valle ghjaciarie, i glen, chì u so fondu hè occupatu da un lavu o un bracciu di mare. I loch scuzzesi i più celebri sò senza dubbitu u Loch Ness, u Loch Awe, u Loch Lomond è u Loch Tay, ma ne esiste centinare è centinare. I loch di mare, tutti dinù numerosi, cumprendenu per indettu u Loch Longu, u Loch Fyne, u Loch Linnhe è u Loch Eriboll.

Clima[mudificà | edità a fonte]

U clima di a Scozia hè un clima timperatu oceanicu, benefiziendu da l'influenza di u Gulf Stream. E pricipitazione sò abundante, in particulare annantu à a parte nordupunente di u paese. D'inguernu, ci neve à spessu, ma a neve hà tindenza à sdrughje si ne prestu per via di i cambiamenti di timperatura è di l'influenza di u Gulf Stream, particularmente longu à e coste.

Eppuru, per causa di a so relativa prussimità incù u chjerchju pulariu (a Scozia hè difatti situata à listessa latitudine ch'è a parte Sudu di l'Alaska è di a Nurvegia), l'inguerni ponu qualchì volta esse assai rigurosi, soprattuttu quandu omu s'avanza à l'internu di i Highlands induv'ellu pò nivà da a fine di u mese di sittembre. Dinù, quandu una massa d'aria pularia s'acciacca annantu à u paese, e timperature ponu tandu cade di manera trimente in solu qualchì ora.

Ambiente[mudificà | edità a fonte]

Flora[mudificà | edità a fonte]

Flora di Scozia: Gentianella amarella

A flora di a Scozia hè un'assemblea di spezie di piante chì conta più di 1600 spezie di piante vasculare, più di 1500 di licheni è vicinu à 1000 briofite[16]. U numeru tutale di spezie vasculare hè debule in cunfrontu d'altri paese, ma e briofite è i licheni sò abundanti è quest'ultimi formanu in Scozia una pupulazione d'impurtanza mundiale. Parechje pupulazione di spezie rare di filetta esistenu, benchì l'impattu di i cullizziunisti di u XIXu seculu aghji messi in periculu l'esistenza di parechje spezie.

E fureste sò scherse, per via di u sbuscamentu eccessivu in u passatu o di a puvertà di a terra annantu à e muntagne. U ventu è u blizzard suffiendu annantu à e pendite d'inguernu ùn aghjivuliscenu micca a vegetazione. E lande sò cuperte à scopa o à filetta è l'erba hè à spessu tanta schersa ch'è ci sò e centinare di chilomitri quatrati chì ùn ponu esse imprudati per l'agricultura. Eppuru, dapoi parechje dicine d'annate, u guvernu scuzzese investisce à l'ingrossu per a " ricustruzzione " di u so patrimoniu furestieru, è, in certe parte di u paese, omu pò qualchì volta scuntrà ci annantu à grande stese migliaie di ghjovani ghjallichi caleduniani.

Fauna[mudificà | edità a fonte]

A fauna di a Scozia hè generalmente tipica di u nordupunente di a parte europea di l'ecozona palearctica, benchì parechje di i grossi mammiferi di u paese fussenu stati caccighjati sin'à l'estinzione è chì l'attività umana aghji dinù datu locu à a ghjunta di parechje spezie.

I diversi ambienti timperati di Scozia ragruppanu 62 spezie di mammiferi selvatichi, cumpresa una pupulazione di ghjatti selvatichi, un numeru impurtante di vitelli marini grisgi è vitelli marini cumuni è a culonia a più à u nordu di grandi delfini.

Riguardu à l'insetti, nutemu a prisenza di i moscerini. Minusculi insetti alati, i moscerini appariscenu da u principiu di l'istate è si custituiscenu in livaturi. Sò insetti chì pizzicanu (e femine mursicanu per cibà si di sangue), ripprisentanu un certa fastidiu, à u mumentu di bivacchi, per i marchjadori chì ùn sò micca attrazzati di zinzalere specifiche (à fine maglie).

I mari circundendu a Scozia sò frà i più produttivi annantu à u pianu biulogicu in u mondu : omu stima chì u numeru tutale di spezie marine scuzzese varca i 40000. I Monticule di Darwin sò un duminiu impurtante di mare fretu è in acqua prufonda incù scogli curallini scuperti in u 1988. In l'internu di e terre, vicinu à 400 pupulazione geneticamente distinte di salmoni atlantichi vivenu in e vadine scuzzese.

Demugrafia[mudificà | edità a fonte]

A Scozia conta quattru grande cità è sei cità mizane: Glasgow (580690 ab. Vicinu à 1,7 milione in l'agglumerazione), Edimburgu (457020 ab.), Aberdeen (211910 ab.), Dundee (145460 ab.), Stirling (86200 ab.), Inverness (53920 ab.), Ayr (46431 ab.), Perth (44000 ab.), Dumfries (38000 ab.) è Falkirk (34071 ab.).

À u mumentu di u censimentu di u 2010, a Scozia cuntava 5168500 abitanti. Sient'è l'estimi di u 2004, 'ssu numeru puderia esse 5078400 attualmente. A superficia di a Scozia essendu 78772 km², a densità di pupulazione hè tandu di 64 persone à u km². Circa 70 % di a pupulazione stà in e Cintrale Lowlands, una valle larga è fertile, chì si stinza da u nordestu à u sudupunente trà e cità d'Edimburgu è di Glasgow è cumprendendu i bacini di pupulazione cum'è Stirling, Falkirk, Perth è Dundee. I cuncintramenti di pupulazione si trovanu annantu à a costa nordestu, per u più intornu à Aberdeen è d'Inverness. A cità di Glasgow pussede a densità a più alta incù 3292 persone à u km², mentre chì a rigione di l'Highlands pussede a densità a più debule incù solu 5 persone à u km².

Vicinu à Glasgow, u fracassu di i cantieri navali di a Clyde è di e minere di carbone s'hè taciutu incù a fine di l'ultima guerra. Per causa di u disimpiegu, numerosi ghjovani diplumati emigranu versu l'Australia.

Lingue[mudificà | edità a fonte]

Signaletica bislingua in scuzzese è inglese in i Highlands.

L'inglese è u gaelicu scuzzese sò e duie lingue officiale di a Scozia. Una altra lingua, avendu u statutu di lingua regiunale, u scots, hè dinù ricunnusciuta sient'è i termini di a Cartula europea di e lingue regiunale o minuritarie.

L'inglese hè a lingua materna di 98 % di a pupulazione scuzzese. S'agisce generalmente d'un inglese assai mischiatu d'accentu scots è di certe particularità lessicale è grammaticale. I Scuzzesi anglofuni monulingui vivenu, in una prupurzione di 75 %, in i Lowlands Cintrale, vene à dì in u centru è u sudu di a Scozia.

Listesse statistiche di u 2001 indicavanu chì 65674 persone annose di trè anni è più, vene à dì 1,3 % di a pupulazione scuzzese, eranu sempre capace di parlà, leghje è scrive in gaelicu scuzzese. I più grandi cuncintramenti di Scuzzese celtofuni si trovanu à u nordupunente, vene à dì in i Western Isles (o l'Ebride), i Highlands, è ancu a rigione di Strathclyde è quella d'Edimburgu, a capitale. U gaelicu scuzzese ùn hè praticamente più parlatu in u sudu di a Scozia.

L'inglese scuzzese hè a varietà regiunale di l'inglese in usu in iScozia, chjamata in inglese Scottish English o Scottish Standard English. Hè a lingua scritta usuale in Scozia in i testi non litterarii. Ùn deve micca esse cunfusa incù u scots, lingua germanica assai prossimu ma distinta da l'inglese mudernu. Sippuru i dui nomi fussenu stati à spessu impiigati unu per l'altru, l'usu mudernu hè di spiccà chjaramente i dui.


Inglese scuzzese[mudificà | edità a fonte]

L'inglese scuzzese hè a cunsequenza di l'interferenza linguistica trà u scots è l'inglese à parte si da u seculu XVII[17]. U passaghju di numerosi locutori da u scots à l'inglese si fece à u premiu di numerosi comprumissi fonulogichi è trasfirimenti, è ancu di finomini d'ipercurrezzione[18]. L'ortugrafia, a puntuazione è a grammatica di l'inglese scuzzese suvitanu generalmente l'usu di l' Oxford English Dictionary. L'inglese di e Highlands differisce un pocu di quellu di i Lowlands, chì cumporta una più grande influenza funologica, grammaticale è lessicale di a lingua di substratu, u gaelicu scuzzese.

Malgradu e variazione regiunale è suciale, l'inglese scuzzese pussede bon parechji tratti di pronuncia caratteristichi. Esistenu poche differenze di grammatica trà e varietà di l'inglese, benchì a forma prugrissiva s'improdi tipicamente incù una più grande frequenza ch'è in altrò, per indettu incù certi verbi di sensu stativu (I'm wanting a drink : " Vogliu un bichjere "). À u futuru, a forma prugrissiva indicheghja à spessu un supponimentu (You'll be coming from Glasgow : " Forse vene da Glasgow ")[19].

L'inglese scuzzese pussede bon parechji parole pocu imprudate à u sudu di u Regnu Unitu (cum'è l'altre varietà d'inglese). Parechji facenu parte di u vucabulariu generale, cum'è outwith " fora di " (piuttostu ch'è outside of), wee " picculu " (parola di u scots, impiigata dinù in inglese irlandese), pinkie " ditu mignulu " (piuttostu ch'è " little finger "), janitor " guardianu " (piuttostu chì caretaker) ; altre parolle designanu e rialità culturale specifiche, cum'è haggis o caber.

Gaelicu scuzzese[mudificà | edità a fonte]

Esempiu di gaelicu scuzzese : nome di l'isula di Skye, Annu t-Eilean Sgitheanach.

U scuzzese o gaelicu scuzzese (chjamatu Gàidhlig da paragunà incù u Gaeilge parlatu in Irlanda) hè una lingua gaelica (celtica) parlata in Scozia, in e Highlands, in l'isule, è ancu da une poche di cumunità di Nova Scozia, soprattuttu in l'isula di u Capu Brettone. L'espulsione furzata di campagnoli scuzzesi da di i grandi pruprietarii terrani à u seculu XIX spiega chì a lingua si fusse sparta insin'à u Canada, induve ella hà declinatu (Gaelicu canadianu). Hè ricunnusciutu da u Regnu Unitu cum'è lingua regiunale di a Scozia sient'è a Cartula europea di e lingue regiunale o minuritarie, è dapoi una leghje di u parlamentu scuzzese vutata u 21 d'aprile di u 2005 hè una lingua officiale di a Scozia (incù l'inglese). Hè usatu in a signaletica stradale bislingua.

Cum'è lingua tradiziunale di i Gaels, o Scots (i Celti venuti da l'Irlanda chì pupulonu u nordupunente di l'isule Britanniche versu u seculu V), u gaelicu occupa una piazza impurtante in a cultura tradiziunale scuzzese. Custituisce difatti a lingua storica di a forza parte di a Scozia attuale.

U gaelicu scuzzese cuntava, in u 2006, 58750 locutori.

Scots[mudificà | edità a fonte]

U scots (chjamatu in scots the Scots leid, the Scotch tung, è cetera.) hè una lingua germanica parlata in Scozia è in u nordu di l'Irlanda (in l'Ulster). Derivatu da u vechju nortumbrianu, un di i dialetti settentriunali di u vechju inglese parlatu à u nordu di a vadina Humber, in Grande Brittagna, prima di l'invasione nurmana (1066), è influinzatu da u vechju norrois, appurtatu in l'isula da i Vichinghi danesi à u seculu, ferma assai prossimu à l'inglese. U scots custituisce in particulare l'idioma regiunale propiu à i Lowlands, chì unu di i so dialetti hè u doric.

Per causa di differenze esistendu trà i dialetti di u scots è di a non esistenza d'un'auturità di rigulazione, ùn esiste micca per avà un'ortugrafia nurmalizata per u scots è quessa, à dispettu di parechji sforzi chì sò stati fatti di i locutori di 'ssa lingua.

U scots ùn hà micca cunnisciutu l'impurtante mudifica di a pronuncia di e vucale (grande cambiamentu vucalicu) ch'ellu hà cunnisciutu l'inglese. À titulu d'esempiu, a parola " town " si pronuncia incù una diftonga, ma a parola in scots, " toun ", si pronuncia /tun/.

U pueta Robert Burns, autore frà altre di a canzona Auld Lang Syne, hè unu di i scrittori di lingua scots i più cunnisciuti è i più pupulari.

Econumia[mudificà | edità a fonte]

Buchanan Street, à u centru di u quartiere cummerciante di Glasgow.

L'econumia di a Scozia hè strittamente ligata à quella di u Regnu Unitu ed hè per u più basata annantu à un sistemu capitalistu incù assai pocu interventu da a parte di u Statu. Dopu à a Rivoluzione industriale, l'econumia scuzzese hè duminata da a custruzzione navale, l'industria mineraria è a siderurgia. A participazione di a Scozia à l'Imperu britannicu l'hà permessu di spurtà a so produzzione à traversu à u mondu. Ma l'industria greva hà declinatu in l'ultima parte di u seculu XX. A Scozia subisce, à parte si da u mezu di u 1970, listessa crisa industriale ch'è u Paese di Gallia è u nordu di l'Inghilterra. L'industrie anziane, minere, carbone, ferru è siderurgia, sò vittime di a so invichjamentu è di a cuncurrenza mundiale, purtendu à un di i grandi mutamenti di l'econumia di a Scozia, ormai basata annantu à a tecnulugia è i sirvizii. L'annate 1980 anu vistu u sviluppu di a Silicon Valley scuzzese : Silicon Glen (glen significhendu valle in scuzzese), trà Glasgow è Edimburgu, aggrundendu assai intraprese tecnologiche maiò vinute à impiantà si in Scozia. Oghje, l'industria tecnulogicu impiega 41000 persone. L'imprese basate in Scozia sò spicializate in i sistemi d'infurmazione, a difesa, l'elettronica è i semi-conduttori, in certe rigione industrialmente scimpiate. A crescita ecunomica in Scozia hè stata in media superiore à quella di a Grande Brittagna sana ed hè stata menu tocca da a ricessione di u principiu di l'annate ch'è bon parechje altre rigione.

Esiste dinù un sittore di sviluppu è design elettronicu particularmente dinamicu è in piena crescita, basatu annantu à i so ligami incù l'università è e cumpagnie lucale. Da nutà dinù hè a prisenza di sucietà multinaziunale cum'è Naziunale Semiconductor, IBM o Motorola.

L'altri sittori magiori di l'econumia di a Scozia sò : a banca è e sirvizii finanziarii, l'educazione, u divertimentu, a biotecnolugia, i trasporti, u pitroliu, u gasu, u whisky, è u turismu.

I principali clienti di a Scozia sò i Stati Uniti, a Francia è l'Alimagna.

U produttu internu rozu (PIR) di a Scozia hè appena superiore à 74 miliardi di libri sterling (in u 2002), incù un PIR per abitante uguale à £14651.

Edimburgu hè u centru finanziariu di u Scozia è a 6a piazza d'Europa incù e grande cumpagnie di u sittore finanziariu chì ci sò basate, inchjudendu a Reale Bank of Scotland (a siconda più grande banca d'Europa, a quinta mundiale), HBOS (pruprietariu di Bank of Scotland) è Standard Life Insurance.

Glasgow hè u portu maestru di Scozia è u quartu più grande centru industriale di u Regnu Unitu, cuntendu per più di 60 % di l'espurtazione scuzzese. A custruzzione navale, benchì in declinu dapoi u principiu di u seculu XX, conta sempre per una bona parte di l'econumia scuzzese. A cità pussede u quartiere cummerciante è di distribuzione u più maiò è u più impurtante ecunumicamente di u Regnu Unitu dopu à u quartiere di West End in Londra. Glasgow hè dinù unu di i vinti più maiò centri finanziarii d'Europa è aggronda u sede suciale di numerose imprese britanniche. L'altre industrie impurtante prisente in Glasgow sò u tessile, a chimica, a pesca, a brasseria è a distillazione. In u 1909, Charles Gordon, u ghjenneru di u criatore di a distilleria Glenfiddich, fubbe u prima à piglià u mare per spurtà u so single malt.

Pulitica munetaria[mudificà | edità a fonte]

A Banca cintrale di u Regnu Unitu, a Banca d'Inghilterra, stampa i biglietti di banca chì sò i soli chì anu corte legale in Inghilterra è in u paese di Gallia. Eppuru, e banche in Scozia è in Irlanda di u Nordu anu u drittu d'emette i so propii biglietti. In Scozia, sò a Bank of Scotland, a Clydesdale Bank è a Reale Bank of Scotland chì stampanu i biglietti. Un bigliettu di banca pò esse accittatu (senza eppuru avè corte legale) in tuttu u territoriu di u Regnu Unitu, è ancu in e dipindenze di a Curona (e leghje finanziarie essendu differente in i paesi constituenti di u Regnu Unitu, i Scuzzesi ùn sò micca obbligati à accittà i biglietti inglesi, è l'Inglesi ùn sò micca obbligati à accittà i biglietti scuzzesi, ma tuttu u mondu hè obbligatu à accittà e pezze di muneta di almenu una libra).

Pulitica[mudificà | edità a fonte]

A Scozia hè una di e quattru nazione custitutive di u Regnu Unitu, chì ùn pussede micca una custituzione scritta unica. Insin'à l'Attu d'Unione di u 1707, a Scozia era una nazione indipindente. Eppuru, in seguitu à 'ssi Atti d'Unione, i parlamenti inglese è scuzzese fubbenu sciolti è rimpiazzati da un singulu parlamentu per tutta a Grande Brittagna chì usò i palazzi è u sistemu instituziunale di l'anzianu parlamentu inglese. E curone scuzzese è inglese fubbenu riunite in u 1603 da Ghjacumu VI di Scozia quandu ellu diventò Ghjacumu Ia d'Inghilterra. In u 1801, l'Irlanda fubbe à u so tornu intigrata in u Regnu Unitu.

Insin'à u 1999, a Scozia ùn hà micca avutu una legislazione in particulare naziunale, malgradu parechji tentativi in u corsu di l'anni d'impiantà di manera durevule una sorta di Home Rule. U Parlamentu nascì in seguitu à u Scotland Act di u 1998 di u Parlamentu britannicu. Stu act espone i sughjetti annantu à i quali Westminster ferma cumpetente, chjamati "reserved matters" ("sughjetti riservati"), cum'è a Difesa, l'Affare straniere, e pulitiche fiscale è ecunomiche, o ancu e legislazione annantu à i stupefacenti è l'audiovisuale. Ogni quattru anni, un scrutinu propurziunale permette d'eleghje i 129 diputati sedendu à u Parlamentu.

Organisazione amministrativa[mudificà | edità a fonte]

  1. Inverclyde
  2. Renfrewshire
  3. West Dunbartonshire
  4. East Dunbartonshire
  5. Glasgow
  6. East Renfrewshire
  7. North Lanarkshire
  8. Falkirk
  9. Clackmannanshire
  10. West Lothian
  11. Edimburgu
  12. Midlothian
  13. East Lothian
  14. Fife
  15. Dundee
  16. Angus

  1. Aberdeenshire
  2. Aberdeen
  3. Moray
  4. Highland
  5. Ebride steriore
  6. Argyll and Bute
  7. Perth é Kinross
  8. Stirling
  9. North Ayrshire
  10. East Ayrshire
  11. South Ayrshire
  12. Dumfries é Galloway
  13. South Lanarkshire
  14. Scottish Borders
  15. Orcade
  16. Shetland

Sistemu ghjuridicu[mudificà | edità a fonte]

A Scozia pussede un sistemu ghjuridicu mistu unicu in Europa, basatu annantu à a doppia basa di u drittu civile in a sterpa di u codice di Ghjustinianu è di a Common law medievale. U sistemu scuzzese hè paragunevule in particulare à u sistemu sudafricanu.

Dapoi l'Attu d'Unione di u 1707, a ligislatura hè spartuta incù u restu di u Regnu Unitu. S'è u sistemu legislativu scuzzese hè da cima à fondu differente da i sistemi gallese è inglese, fubbe però influinzatu da quest'ultimu. Dapoi u trattatu di Roma in u 1957, u drittu europeu hà fattu a so intrata annantu à a scena scuzzese, frà altru incù a cunvinzione europea di i Dritti di l'Omu. U parlamentu scuzzese, criatu in u 1999, pò legiferà annantu à parechji sughjetti, definiti da u Scotland Act (1998).

E leghje scuzzese si differenzieghjanu per u più da e leghje inglese è nordirlandese in i duminii di u patrimoniu, di u drittu penale, di a fiducia, l'eredità, u sistemu di prove è di u drittu di a famiglia. U drittu cummerciale è u drittu fiscale sò invece pocu differenti.

Dapoi u 1991, una larga premagiurità hè accurdata à tutti i citatini da 16 anni ; cuncritamente, i so effetti sò vicini à quelli d'una maiuranza civile eccituatu uni pochi di dittagli, cum'è a pussibilità di ripudià ulteriurmente parechji atti ghjuridichi stabiliti trà 16 è 18 anni. Per l'elezzione cuncirnendu l'inseme di a Grande Brittagna, u drittu di votu ferma à 18 anni per evità di disequilibrà i corpi eletturali à favore di a Scozia ; invece, in una cunsultazione naziunale cum'è u referendu di u 18 di sittembre di u 2014, i 16-17 anni votanu.

E ghjurie contanu di solitu 15 membri invece di 12.


Cultura[mudificà | edità a fonte]

Simbuli naziunali[mudificà | edità a fonte]

A bandera di a Scozia.

A cultura scuzzese si smarca di quelle d'altre nazione di u Regnu Unitu da parechje particularità. Hà difatti subitu di menu l'influenza latina di l'invasori rumani, e pupulazione pitte essendu firmate isulate insin'à u seculu V. Assai marcata da e so relazione, à spessu cunflittuale, incù l'Inghilterra, a Scozia hè stata di più influinzata ch'è ella da e culture scandinave è irlandese di u Medievu, sicondu l'invasori successivi. E ribellione ghjacobite anu marcatu un cambiamentu in a storia culturale scuzzese, inaugurendu un avvicinamentu impurtante incù l'Inghilterra, in senu à u Regnu Unitu.

A Scozia, cum'è nazione, dispone cusì di simbuli chì li sò propii, tale a so bandera, a Saltire, o u cardu, ma ùn dispone micca d'un innu naziunale, l'innu di u Regnu Unitu essendu u solu ricunnusciutu officialmente. E principale cilibrazione sò dinù propie à a Scozia, ch'elle fussenu officiale, cum'è a festa naziunale di u 30 di nuvembre (u ghjornu di Santu Andria, Sant' Andrew's Day), o esciute da tradizione diverse, cum'è a Burns Night o ancu l'Hogmanay. Quest'ultime, assai marcate da a marca culturale scuzzese, sò statu spurtate à u Nuvellu Mondu, induve un'altra cilibrazione esiste, u Tartan Day, impregnata da eredità scuzzese, ma ignurata in iScozia.

U simbulu animalescu di a Scozia hè a licorna, chì hè un simbulu araldicu di u paese dapoi u seculu XII.

Lingue è litteratura[mudificà | edità a fonte]

E diverse influenze avendu bagnatu a Scozia si traducenu dinù in pluralità di lingue. Duie sò officiale, l'inglese è u gaelicu scuzzese. Quest'ultima, lingua tradiziunale oghje minuritaria, hà assai largamente persu a so piazza di pettu à l'inglese scuzzese, varietà regiunale di l'inglese mudernu. U scots, lingua germanica prossima da l'inglese, hè l'idioma regiunale di e Lowlands, à u sudu di u paese ; u scrittore Robert Burns l'hà largamente imprudata in e so opere.

U scrittore Robert Burns.

A litteratura scuzzese hè ricca di scrittori, ma duie li sò particularmente assuciati, Robert Burns è Walter Scott. S'è Burns s'hè illustratu da a so puesia, ancurata in u folcloru scuzzese, Scott hè statu unu di i fundatori di u rumanzu storicu. Numerosi pueti anu dinù marcatu a storia litteraria scuzzese, dapoi u Castalian Band di a Rinascita sin'à Edwin Morgan, u pueta naziunale attuale. U motu di a Rinascita scuzzese, à u principiu di u seculu XX, hà marcatu una vultata d'interessu di i scrittori per a so eredità culturale propia, in u mentre di u Celtic revival irlandese di listessa epica.

Un sunadore di cornamusa in custume tradiziunale.

In u campu di a filusufia, e Luce scuzzese, à u seculu XVIII, anu sviluppatu una scenza di l'Omu, incù pinsadori cum'è David Hume, Francis Hutcheson è Adam Smith, chì cuntinueghjanu d'influinzà u pinsamentu mudernu.

Musica è ballu[mudificà | edità a fonte]

A musica tradiziunale scuzzese hè culligata à e musiche celtiche ; hè difatti firmata prossima da a musica irlandese, incù a quale sparte certi strumenti, cum'è l'clàrsach, o arpa celtica. A cornamusa hè di sviluppu più ricente, è u viulinu li hè sempre pustiriore. I versi ghjucati coprenu un vastu repertoriu, andendu da i lamenti tradiziunale à e musiche militaresche o d'inspirazione riligiosa, includendu dinù i versi di dansa.

A danza tradiziunale scuzzese pò esse scumpartuta in trè gruppi maiò. E country dances è i céilidh dances sò balli di sucità praticata da coppii disposti in sets. I balli di i Highlands si praticheghjanu elli in solu . 'Ssa forma di danza hà evoluatu in u cuntestu di i ghjochi di i Highlands, induv'ellu accumpagna a musica di a cornamusa.

Belli arti[mudificà | edità a fonte]

L'architittura scuzzese hè stata marcata da l'influenza di figure maiò di l'architittura tale Robert Adam è William Henry Playfair, per u stile neuclassicu, o ancu Charles Rennie Mackintosh è a Glasgow School di l'Arte nuvellu. Parechji stili architittonichi sò emersi in iScozia, cum'è u Scottish baronial stile, è li sò firmati propii. L'architittura tradiziunale hè cintrata annantu à i mudelli di a black house, in i Highlands, è di a casatorra, chì ne sò esciuti bon parechji castelli scuzzesi.

Mitulugia[mudificà | edità a fonte]

A mitulugia scuzzese pruvene da a più larga mitulugia celtica, e ligende di u ciclu d'Ulster è di u ciclu fenianu essendu state ripigliate è turrate à adattà à differente epiche da i bardi è pueti scuzzesi. Certe figure di u folcloru populare sò invece particulare à u paese, cum'è u each uisge, cavalli malefichi spiritendu i loch, a banshee, messagera di l'aldilà, è brownies, genii maliziosi di u fuculaghju.

Cultura populare[mudificà | edità a fonte]

A cucina scuzzese hè marcata da l'utilisazione di a vena, oghje in parte rimpiazzata da u pomu, è chì si ritrova in e priparazione tale u porridge è l'oatcakes, ma dinù in u haggis. Cunsideratu piattu naziunale, quest'ultimu hè una panza di pecura piena chì hà datu nascita à tuttu un folcloru, dapoi e cene di a Burns'Night sin'à e ligende di u haggis selvatica. U whisky hè un'altra produzzione culinaria scuzzese largamente diffusa à a straniere. Cinque grande rigione si spartenu a produzzione di st'alcollu forte d'orzu maltatu.

U tartanu hè una stofa di lana particularmente prisente in i custumi tradiziunali scuzzesi, di u quale u kilt hè unu di l'elementi. Purtatu solu da l'omini, u tartanu in u quale ellu hè tagliatu marca l'appartinenza di u purtadore à un clanu o à una rigione.

Di lugliu 2009, u " Gathering " (accolta) riunisce, à Edimburgu, in Hollyrood Park, 30000 Scuzzese, incù una participazione di i differenti clani di i Highlands è di a diaspora scuzzese mundiale. 'Ssa accolta populare duveria occorre di novu in u 2013[20].

In a seria di rumanzi Harry Potter scritta da a scrittrice britannica J.K. Rowling, u castellu di Poudlard, scola di strigunaria è principale teatru di l'avvinimenti, hè situatu in Scozia.

Riligione[mudificà | edità a fonte]

Statu di tradizione cristiana, a Scozia hè per a miò parte prutestante, a Chjesa di Scozia essendu u muvimentu principale. U catulicismu, sicondu per numeru di fidele, hè particularmente impiantatu in u centru punente è l'isule di u punente di a Scozia, induv'ellu hà sopravvivutu à a Riforma. I muvimenti ricenti d'immigrazione anu introduttu l'islamu, à fiancu à e riligione asiatiche. In u 2001, circa 30 % di a pupulazione si dichjarava senza riligione.

Turismu[mudificà | edità a fonte]

Furtezze, castellucci è dimore, à spessu situati in siti eccezziunali, affissanu fieramente i so murtulaghji, cum'è u famosu Fernie Castle è i Kilconquhar Castle è Dalhousie Castle, à u nordu d'Edimburgu. A maiò parte accoglienu i turisti per sirate di ghjochi di rollu. Fantasimi è spiriti andarini sò ormai visticati da i scentifichi di u gruppu di studiu annantu à a parapsicolugia di l'università d'Edimburgu : cumparse di spettri in un curridore, anumalie fotografiche è cuntatti fisichi sò analizati incù mezi di rigistrazione di più in più suffisticati.

Sportu[mudificà | edità a fonte]

Macciu trà u Celtic è u Rangers di Glasgow, à u Celtic Park. U macciu trà 'sse duie squadre hè chjamatu "Old Firm"

U sportu hè un compunente impurtante di a cultura scuzzese. Sportu u più populare, u ballò, praticatu dapoi u seculu XIX, hè sughjettu à rivalità cumunitarie, chì a più cunnisciuta hè prubabilmente l'antagunismu trà sustenidori di u Celtic FC, cattolichi è esciuti da a cumunità irlandese, è quelli di e Glasgow Rangers, prutestanti. Dapoi u principiu di a criazione di a Scottish Prima League, soli dui clubs ùn sò mai falati in siconda divisione scuzzese : u Celtic FC è l'Aberdeen FC.

U golfu, apparsu à u seculu XV, hè cunsideratu cum'è originariu di Scozia. Mentre chì 'ssu sportu hè in altrò dutatu da un'imagine elitista, hè cunsideratu in iScozia cum'è populare, l'inseme di a sucità pudendu praticà lu. I Highland Games sò e cumpetizione spurtive tradiziunale cilibrendu l'eredità culturale scuzzese è a cultura celtica. Sò u sediu di prove di forza, chì a più cunnisciuta hè prubabilmente Toss the caber, un lanciamentu di fustu d'arburu, ma dinù di cuncorsi di musica è di danza tradiziunale.

Macciu di a squadra di Scozia di rugby à XV à u Murrayfield Stadium.

Benchì menu populare chì u ballò, u rugby in Scozia hè un sportu assai apprizziatu da a pupulazione. A squadra di Scozia di rugby à XV, dinù cugnumatu u XV di u Cardu, participeghja tutti l'anni à u turneu di e Sei Nazione, turneu disputendu si mentre u mese di frivaghju è aprile. Ragruppendu e migliore squadre europee chì sò l'Inghilterra, u Paese di Gallia, a Francia, l'Irlanda è l'Italia. U rugby scuzzese hè rigularmente classificatu in e deci migliore nazione à u classamentu di l'IRB. In club, duie squadre scuzzese, i Glasgow Warriors è Edimburgu Rugby, participeghjanu à a cuppa d'Europa di rugby à XV è à u campiunatu di a Celtic League, campiunatu ragruppendu squadre gallese, irlandese è taliane. U campiunatu di Scozia di rugby à XV hè cusì mezu professiunale è si disputa inquantu à ellu annantu à l'inseme di u paese.

U Hampden Park di Glasgow à u mumentu di i ghjochi di u Commonwealth 2014

I Scuzzesi participeghjanu à i Ghjochi olimpichi sottu à i culori di u Regnu Unitu, ma mandanu a so dilegazione propia à i Ghjochi di u Commonwealth.

I più stadii impurtanti di Scozia sò u Celtic Park, u Hampden Park è l'Ibrox Stadium di Glasgow è ancu u Murrayfield Stadium d'Edimburgu. U Celtic Park hè u stadiu eponimu di u club di ballò, u Hampden Park hè u stadiu di a squadra di ballò di Scozia (è di u Queen's Park FC, un club amatore), l'Ibrox stadium essendu quellu di e Glasgow Rangers è u Murrayfield Stadium hè u stadiu di rugby di u paese, accugliente a squadra naziunale è Edimburgu Rugby.

Scuzzesi celebri[mudificà | edità a fonte]

'Ssa lista ùn pretende micca esse stracumpletta, ma si prupone di mintuvà e persunalità nate in Scozia è chì anu influinzatu di manera significativa a storia, l'arti o e scenze di a so epica.

Seculu XIII[mudificà | edità a fonte]

Seculu XVI[mudificà | edità a fonte]

Seculu XVII[mudificà | edità a fonte]

Seculu XVIII[mudificà | edità a fonte]

Seculu XIX[mudificà | edità a fonte]

Seculu XX[mudificà | edità a fonte]

Seculu XXI[mudificà | edità a fonte]

Persunalità di u cinema:

Persunalità di a scrittura:

Persunalità di a musica:

Persunalità pulitiche:

Scentifichi:

Spurtivi:

Altri:

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Riligione in Scozia
  2. Lingue parlate in Scozia
  3. Cunsequenza di l'elezzione di u 5 di maghju di u 2011
  4. Referendum annantu à l'indipendenza di a Scozia in u 2014.
  5. [1]
  6. Alexander Low; The history of Scotland... To the middle of the ninth century, p.28.
  7. Brendan Lehane, The Quest of Three Abbots: the golden age of Celtic Christianity, p.121.
  8. Francis Saveriu Martin, T. W. Moody, F. J. Byrne New History of Ireland, p.862.
  9. Allan Freer, The North British Review, p.|119. Eben William Robertson, Scotland Under Her Early Kings: hà history of the kingdom to the chjusa of the thirteenth century, p.286.
  10. D. E. (EDT) Greenway, E. B. (Edmund Boleslaw) Fryde, Handbook of British Chronology, p.55
  11. A prima prova cunnisciuta hè una punta di freccia in petra battifocu truvata annantu à Islay. Vede Moffat, Alistair (2005) Before Scotland: The Story of Scotland Before History. London. Thames & Hudson. Pagina 42.
  12. U situ di Cramond (8500 AC) è quellu situatu vicinu à Kinloch, Rùm (7700 AC) custituiscenu e prove e più anziane d'una prisenza umana in Scozia. Vede in "The Megalithic Portal and Megalith Map: Rubbish dump reveals time-capsule of Scotland's earliest settlements" megalithic.co.uk. Cunsultatu u 10 di frivaghju di u 2008 è Edwards, Kevin J. And Whittington, Graeme "Vegetation Cambia" in Edwards, Kevin J. & Ralston, Ian B.M. (Eds) (2003) Scotland After the Ice Age: Environment, Archaeology and History, 8000 AC-1000. Edinburgu. Edinburgh University Press. Pagina 70.
  13. in so=X&ei=YN1WUd_8F-7Ci7AaT-YH4Cg&ved=0CGoQ6AEwCQ#v=onepage&q=British%20Linen%20Company%2C%20established%20in%201746&f=false Views in Edinburgh and its vicinity, Vulumu 1
  14. in A History of Scotland, da J. D. Mackie è B. Lenman and G. Parker, (London: Penguin, 1991), pagina 296.
  15. http://news.bbc.co.uk/2/shared/bsp/hi/votu2003/scottish_parliament/html/main_scoreboard.stm Cunsequenze di l'elezzione di u 2003 (BBC)
  16. http://www.windsorscottish.com/hist-geo-flora.php Fauna è flora di Scozia
  17. Stuart-Smith J. (2008) Scottish English: Phonology in Varieties of English: The British Isles, Kortman & Upton (Eds), Muntone di Gruyter, p.|48
  18. McMahon, April M. S. (2000) Lessical phonology and the history of English Cambridge University Press p. 143
  19. McMahon, April M. S. (2000) Lessical phonology and the history of English Cambridge University Press p. 145
  20. Vede a stampa scuzzese di i 25, 26 è 27 di lugliu di u 2009.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]