Castifau
| Castifau | |
|---|---|
| Statu | Francia |
| Regione | Corsica |
| Dipartimentu | Corsica suprana |
| Circundariu | Corti |
| Cantone | Castifau è Merusaglia |
| Codice INSEE | 202080 |
| Codice pustale | 20218 |
| Merre | |
| Latitudine | 42.5052777778 N |
| Lungitudine | {{{lungitudine}}} E |
| Altitudine | media {{{alt med}}} m minima {{{alt min}}} m massima {{{alt max}}} m |
| Superficia | {{{sup ett}}} ettari ({{{sup km²}}} km²) |
| Pupulazione | {{{pupulazione}}} ab. ({{{annu}}}) |
| Densità | ab./km² |
Castifau hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.
Cuntenutu |
[mudificà] Geografia
[mudificà] Storia
Castifau hè l'unu di i trè paesi di l'anziana pieve di Caccia, cù Ascu e Moltifau. Fin'à pocu, Castifau ghjera a capitale di a pieve. U Cunventu San Francescu di Caccia chì si vede ghjunghjendu in Castifau hè statu erettu à parte di u 1510, in listessu tempu chì quellu di u listessu nomu, di Bastia. Hè diventatu, à u filu di l'anni, un locu storicu impurtantissimu. Pasquale Paoli hà tenutu a famosa Cunsulta di Caccia, chì hà lampatu e fundazione di a Costituzione di a Corsica Independenta. Ma u paese, chì ghjera sempre statu un paese favurabule à U Babbu di A patria l'hà accoltu più d'una volta, è une poche di i Ragguagli di l'Isula di Corsica, u ghjurnale ufficiale di a Corsica indipendente sò stati fatti in Castifau. In u 1744, un missiunariu, San Leonardo di Porto Maurizio, ghjunse in Castifau è ci fù una grande manifestazione indè u cunventu di Caccia. In u 1774, l'ultimi partisgiani di Paoli attaconu u cunventu è ne caccionu i suldati francesi.