Pigna

From Wikipedia
Jump to: Navigazione, Ricerca

Pigna hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.

Pigna

Pigna Vi1a JPG.jpg

Statu Francia
Rigioni {{{rigioni}}}
Dipartimentu Corsica suprana
Circundariu Circundariu di l'isula rossa
Cantonu {{{cantonu}}}
Codici INSEE 202231
Codici pustali 20220
Merri {{{merri}}}
Intercumunalità {{{intercomm}}}
Longitudina {{{longitudina}}}
Latitudina {{{latitudina}}}
Altitudina {{{alt}}}
Superficia {{{superficia}}} ettari
Pupulazioni {{{pop}}}
Dinsità {{{dinsità}}} ab./km²
Pigna

Cuntenutu

[mudificà] Geografia

Pigna hè un paese di Balagna cunstruitù à nantu un sprone scugliosu à 224 metri d'altituine, sott'à una muntagna (u monte sant'Anghulu) culminante à 562 metri, in contrabassu di l'attuale strada D151, a sola via purtante è e lucalità vicine di Curbara è d'Aregnu. Pigna si trova drentu un stuciu di paesi di bellezza sott'à Sant'Antnino, è hè atturniatu d'Aregnu parte interna è di Curbara parte mare. Ellu duminà Algaiola nantà u liturale ch'ellu distante hè à 3 chm.

A municipalita hè membra di a Cumunita di e cummune di u bacinu di via di l'Isula Rossa.

[mudificà] Storia

Paese fattu dà Consalvo Romano in l'annata 816.In 862, Consalvo, tenente di u conte Savelli, fù custruisce a so torra, è li dà u nome di Pigna, nome di u so quartiere natale di Roma. Romano à avutu dui figlioli chì, dopu a so morte, sparti trà elli i fatti paterni: l'unu campava indè a casa paterna, a Torra , l'altru indè una casa vicina. Sinn’ à u XVIIe seculu, isse duie famigli campavanu indè l'upplenza, malgratu qualchè persecuzione datti di i Genoesi.Mà in 1680, una rivalità trà isse duie famiglie fà chì una parsonna di a siconda famiglia tombò una parsonna di a prima famiglia. Pè issu uccisione, elli devenu soffre di a parte di u guvernametu Génoesi a cunfiscazione di i soi fatti. Elli ottenu in fina e scuzze contu a pertida di i soi fatti(biens). Di issa famiglia fallenu i Consalvi cù u primu purtatore d'issu nome Piétro Giovanni.

U paese di Pigna n'avia piu chi 50 abitenti in 1960 alora chi oghje conte 105 abitenti.

[mudificà] Feste è attività

Pigna hè un locu di turismu. In estate, ci hè Festivoce chì fà vene piu di 200 personne! Ci sò dinò cuncerti à l’udituriumu. In inguernu, ci sò atelli di cantu ò di musicà pè tutti categurie d’età...Ci hè tutta l’annata artigiani: puttieri, scatta musicale...Chì facenu a rinumata di u paese. Ci hè dà nota principialmente l’activita artisgiana di u paese stessu è un agricultura d’alevatori indè a piaghja di Pigna.


[mudificà] Merri

Lista di i merri successifi:


marzu 2001~marzu 2008 :Bibiane Consalvi;manca MRG

marzu 2008~marzu 2013 :Joséphine MARTELLI;manca MRG

[mudificà] Bastimenti impurtanti

- A ghjesa di l’Immaculata cuncezzione , datta di u XVII seculu pè a sacrestià è u principiu di u XVIII seculu pè u restu di l’edifice.

- U Palazzu, casa di a famiglia di sgiò Franceschini è a pepinera reale chì à u XVIII seculu hè ba sola pepinera di Corsica. Ella pruduce è distribuisce indè a Corsica sana fiore, piante è arburi fruterri (pè esempiu, 30 000 arburi di limone)

- A vaccaghjia , teatru di verdura , chì era à l’origine una chjostra , fù ristorata è classificaghja à u patrimoniu storicu.

- L’auditorium, custruzzione cuntempuranea mà cù una technica antica cù tarra bastuta.

[mudificà] Citazione

Accade chì Pigna fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:

  • in u pruverbiu: Pigna è Curbara, tutti sciocchi à una para.

[mudificà] Referenze

  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.
  • Traduzione Corsa di Thomas MARTELLI et Jean-Jacques Sérès-Martelli

[mudificà] Ligami

Bandera di a Corsica E cumune di a Corsica suprana Bandera di a Corsica

A Casalta d'Ampugnani - A Costa - A Croce - A Crucichja - A Mazzola - A Munacia d'Orezza - A Nuvale - A Parata - A Penta di Casinca - A Penta è Acquatella - A Petra Curbara - A Petra Serena - A Petra di Verde - A Pieve - A Porta - A Riventosa - A Sarra di Fiumorbu - A Stazzona - A Vallica - A Venzulà - A Vulpaiola - Aghjone - Aiti - Alandu - Albertacce - Aleria - Algaghjola - Altiani - Alzi - Ampriani - Antisanti - Aregnu - Ascu - Avapessa - Barbaghju - Barrettali - Bastia - Belgudè - Bigornu - Biguglia - Bisinchi - Brandu - Bustanicu - Cagnanu - Calacuccia - Calenzana - Calvi - Cambia - Campana - Campi - Campile - Campitellu - Canale di Verde - Canari - Canavaghja - Carchetu è Brusticu - Carpinetu - Carticasi - Casabianca - Casamacciuli - Casanova - Casevechje - Castellu di Rustinu - Castifau - Castiglione - Castineta - Castirla - Centuri - Cervioni - Chisà - Chjatra - Corbara - Corscia - Corti - E Valle d'Alisgiani - E Valle d'Orezza - E Valle di Campoloru - E Valle di Rostinu - E Ville di Parasu - E Ville di Petrabugnu - Erbaghjolu - Erone - Ersa - Felce - Ferringule - Ficaghja - Fughjuchja - Furiani - Galeria - Gavignanu - Ghisoni - Ghisunaccia - Ghjucatoghju - Ghjuncaghju - I Cateri - I Perelli - I Piazzali - I Prunelli di Casacconi - I Prunelli di Fiumorbu - Isula Rossa - L'Isulacciu di Fiumorbu - L'Olmu - L'Ortale - Lama - Lanu - Lavatoghju - Lentu - Linguizzetta - Loretu di Casinca - Lozzi - Lucciana - Lumiu - Luri - Mansu - Matra - Meria - Merusaglia - Moita - Moltifau - Montegrossu - Muratu - Mursiglia - Muru - Nessa - Nonza - Nucariu - Nuceta - Nuvella - Ochjatana - Ogliastru - Olcani - Oletta - Olmeta di Capicorsu - Olmeta di Tuda - Olmi è Cappella - Omessa - Ortiporiu - Palasca - Pancheraccia - Patrimoniu - Pedicorti di Gaghju - Pedicroce - Pedigrisgiu - Pedipartinu - Peru è Casevechje - Petralba - Pianu - Pigna - Pinu - Pioghjola - Piupetta - Porri - Quercitellu - Rapaghju - Rapale - Riventosa - Ruglianu - Rusiu - Ruspigliani - Rutali - San Damianu - San Fiurenzu - San Gavinu d'Ampugnani - San Gavinu di Fiumorbu - San Gavinu di Tenda - San Ghjulianu - San Ghjuvanni di Moriani - San Lurenzu - San Martinu di Lota - San Niculaiu - Sant' Andria di Boziu - Sant' Andria di u Cutone - Sant' Antoninu - Santa Lucia di Mercuriu - Santa Lucia di Moriani - Santa Maria di Lota - Santa Maria di u Poghju - Santa Riparata di Balagna - Santa Riparata di Moriani - Santu Petru di Tenda - Santu Petru di Venacu - Scata - Scolca - Sermanu - Siscu - Sorbu è Occagnanu - Soriu - Soveria - Speloncatu - Tagliu è Isolacciu - Talasani - Tallone - Tarranu - Tocchisi - Tominu - Tralonca - U Borgu - U Castellà di Casinca - U Castellà di Mercuriu - U Favalellu - U Felicetu - U Lugu di Nazza - U Monte - U Mucale - U Munticellu - U Muracciole - U Poghju d'Oletta - U Poghju è Marinacciu - U Poghju è Mezzana - U Prunu - U Pulverosu - U Silvarecciu - U Vescuvatu - Urtaca - Vallecalle - Velone è Ornetu - Vignale - Vivariu

Personal tools

Variants
Actions
Navigazione
cumunità
Stuvigli
In altre lingue