Pruverbii corsi

À prupositu di Wikipedia
Strattu di Pruverbii, detti è massime corse di Antone Mattei

I Pruverbii corsi sò una cumpunente impurtanta di a cultura corsa. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a vita. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale paese o cità. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà:

  • Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.
  • Balanini, unti è fini.
  • Felicetu, Felicetu assai ogliu è micca acetu.
  • Corpilonghi Auccianesi.
  • Vargualè, Vargualè, Ghjàrgala era è ghjàrgala hè.
  • I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.
  • Campumoru campu tristu, tan' di vulpi è numichi di Cristu.

In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu:

  • Bellezza ùn si ne magna.
  • Centu casi, centu milla miserii.
  • Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani.
  • U troppu stroppia.
  • S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi.

Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so Pruverbii, detti è massime corse: "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti".

Pruverbii corsi[mudificà | edità a fonte]

A B C D E F G H I J L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Eccu bon'parechji pruverbii corsi.

A[mudificà | edità a fonte]

Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.
  • À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.
  • A bucia t'hà l'anchi corti.
  • A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
  • A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi.
  • A botta vechja faci u bon' vinu.
  • A casa piglia, a casa rendi.
  • A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori.
  • A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.
  • A cavaddu dunatu, un fidià denti.
  • A chì campa n'ha da veda.
  • A chi dormi un piglia pesci.
  • À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.
  • A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu.
  • A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.
  • À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.
  • A chì l'attempa a perdi.
  • A chì l'hà in culu l'ha in casa.
  • A chì la fuma, à chì la pippa.
  • À chì male un face paura un ha.
  • À chì nasce bella, nasce maritata.
  • À chì nasce sumere un diventa cavallu.
  • À chì nascì, à chì nascitiò!
  • A chì mali vivi, mali mori.
  • A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu.
  • A chi mori, à chi s'allarga.
  • A chi para fritu, para caldu.
  • À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.
  • À chì s'aiuta hè galant'omu.
  • A chi stanta, à chi scurnochja.
  • A chì stughji un perdi tempu.
  • A chì t'ha culu, tira peta.
  • A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
  • À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.
  • A chì troppu si cala, u culu vi mostra.
  • A chì ùn arrisica ùn arrùzzica.
  • À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.
  • A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura.
  • A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna.
  • A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.
  • A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
  • A chi va forti, va à la morti.
  • À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.
  • À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.
  • À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.
  • A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè.
  • A cumpagnia porta l'omu à a forca.
  • A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.
  • A donna faci l'omu.
  • A fami faci escia u lubbu di a tana.
  • A festa d'Àmpaza passa.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A forza d'impittà S'impara à marchjà.
  • A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni.
  • À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.
  • A ghjara cresci ma a forza manca.
  • A ghjastema si rivolta.
  • A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira.
  • A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.
  • À l'Avapessa u diavule si cunfessa.
  • A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
  • A lingua ossu un hà e ossu tronca. o A lingua un hà ossa ma i faci rompa.
  • A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela.
  • A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.
  • A machja, ochji un ha ma ochji teni.
  • A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.
  • A matina leone, a sera cuglione.
  • A misura ancu indi l'acqua.
  • A paura faci truttà a mula.
  • A pratica vinci a grammatica.
  • A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati.
  • A quandu Pasqua, à quandu tasca.
  • A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia.
  • A raghjoni hè verbali.
  • A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè.
  • A risa sta in bocca à i pazzi.
  • A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.
  • A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)
  • A strada bedda un hè mai longa.
  • A tola e à lettu, alcunu rispettu.
  • A un bon' cani si dà un bon ossu.
  • A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu.
  • À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.
  • A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
  • A vita hè una affaccata di balconu. (o A vita hè una affaccata à u purtellu. )
  • A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
  • Accantu u focu, a paglia ci stà mali. o Accantu u focu, a scopa ci stà mali. o ancu Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.
  • Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia.
  • Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.
  • Aghji fedi è Diu pruvvèdi.
  • Agnellu pasquale, caprettu in Natale.
  • Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.
  • Aiuta ti, Diu t'aiuta.
  • Alliscia a mamma par avè a figliola.
  • Amori e signuria un volini cumpagnia.
  • Ampaza, a trava
  • Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia.
  • Ancu a pulgia t'ha a tossa.
  • Ancu l'onori sò castighi.
  • Annata d'erba, annata di merda.
  • Aostu seccu, castagna par ogni ceppu.
  • Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.
  • Aprili, desfa purcili. (o :... spigni purcili.)
  • Aqua corri è sangui strigni.
  • Aqua d'aostu, oliu e mostu.
  • Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda.
  • Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. o :... ghjugni à i carri
  • Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va..
  • Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli.
  • Arcu di sera, bel' tempu si spera.
  • Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.
  • Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.
  • Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.
  • Azilonu, fiori di cantonu.
  • Azilonu, pocu hè bonu.

B[mudificà | edità a fonte]

Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.
  • Babbi è mammi tonti, figlioli astuti.
  • Balanini, unti è fini. o Balaninu untu è finu.
  • Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.
  • Bellezza ùn si ne magna.
  • Bonghjornu li si dice anch'à un cane.

C[mudificà | edità a fonte]

  • Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.
  • Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.
  • Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.
  • Campa scuffia, chi barretta passa e veni.
  • Cane abbaghja e porcu magna.
  • Cani chì abbaghja ùn mordi micca.
  • Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.
  • Cantà è purtà a croci, ùn si pò.
  • Casa senza patrone, hè nave senza timone.
  • Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu.
  • Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
  • Casi frà li casi e vigni frà li vigni.
  • Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri.
  • Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.
  • Cavaddu vechju, zecchi e moschi.
  • Centu casi, centu milla miserii.
  • Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina.
  • Ch'un s'aiuta s'annega.
  • Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina.
  • Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.
  • Chì campa spirendu mori caghendu.
  • Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta.
  • Chì cerca trova.
  • Chi ci hè di più neru chè a paredda.
  • Chì cù la spada ferisci per la spada perisci.
  • Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
  • Chì di piombu tomba, di piombu mori.
  • Chì disprezza, compra.
Alternative 1: Chì disprezza vol' cumprà.
  • Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.
  • Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta.
  • Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.
  • Chì male fonda male accima.
  • Chi muta, muga.
  • Chi nasci, pasci.
  • Chi pocu tene, caru tene.
  • Chi posa mal' pensa.
  • Chì prima ghjugni prima macina.
  • Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.
  • Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.
  • Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. o Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. o ancu: Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chì t'abezza ti sbezza.
  • Chi ùn face male, ùn ha paura.
  • Chì un invechja Hè pena di vita.
  • Chì ùn spera s'addispera.
  • Chi va e volta, bon' viaghju faci. o Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu.
  • Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu.
  • Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani.
  • Chì veghja à a luna dorme à u sole.
  • Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.
  • Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina.
  • Chì vole campa solu piglii a machja.
  • Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu.
  • Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.
  • Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.
  • Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.
  • Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.
  • Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu.
  • Ci voli à nascia par pascia.
  • Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.
  • Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca.
  • Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra.
  • Ciò chi un tomba ingrassa.
  • Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda.
  • Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu.
  • Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca.
  • Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta.
  • Corciu à chi un ha à nimu.
  • Corpilonghi Auccianesi.
  • Cosa fatta, loda la !
  • Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
  • Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.
  • Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.
  • Cunsigliu di topa e dannu di farina.

D[mudificà | edità a fonte]

  • D'appressu a matina, si vedi a sirata.
  • D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.
  • Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà.
  • Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa.
  • Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.
  • Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità.
  • Di dui liticanti, un terzu ni prufita.
  • Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu.
  • Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci.
  • Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà.
  • Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
  • Donna chi posa mal'pensa.
  • Donna, dannu.
  • Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.
  • Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.

E[mudificà | edità a fonte]

  • E cose torte strappanu.

F[mudificà | edità a fonte]

  • Fà à parera e tèni ti à tè.
  • Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà.
  • Fatti di notti, risi di ghjornu.
  • Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.
  • Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.
  • Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
  • Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.
  • Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.
  • Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia.
  • Focu d'alzu, focu falsu.
  • Fora u denti, fora a pena.
  • Frivaghju, t'hà setti barretti. o Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.
  • Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju.
  • Furciolu, forca.
  • Furia di mane, asgiu di sera.
  • Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.


G[mudificà | edità a fonte]

  • Galant'omi sò Piracci.
  • Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
  • Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
  • Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu.
  • Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
  • Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa.
  • Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.
  • Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.

H[mudificà | edità a fonte]

  • Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu.
  • Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
  • Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè.
  • Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori.
  • Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.
  • Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. o Megliu solu ch'è mali accumpagnatu.
  • Hè megliu dui ferti chè un mortu.
  • Hè megliu ghjenti ca arghjentu.
  • Hè megliu pocu chè micca.
  • Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.
  • Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.

I[mudificà | edità a fonte]

  • I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji.
  • I funi longhi diventani sarpi.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o Un i cunnosci cà a cuchjara. o ancu: I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara.
  • I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
  • I muntona frassitani.
  • I parenti Sò i denti.
  • I nostri pruverbi so santi è ghusti.
  • I più beddi peri i màngnani i porchi.
  • I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi.
  • I solda sò tondi e capùlani.
  • I solda un vènini micca cantendu.
  • In a matinata, si vedi a ghjurnata.
  • In bucca chjusa un n'entri musca.
  • In cumpagnia, u frati presi moglia.
  • In ghjesgia grandi un crepa preti.
  • In ogni lettu, ci hè pulgi.
  • In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa.
  • In li paesi soii e vacche vincenu i boi.
  • In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.
  • In u pratu un cacà, in u boscu un parlà.
  • Ind'a coda ci sta u vilenu.
  • Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi.
  • Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri.
  • Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta.
  • Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju.
  • Isciuta vindèmia, appicca a sporta.

J[mudificà | edità a fonte]

L[mudificà | edità a fonte]

  • L'aqua si ni va sempri à u mari.
  • L'aqua va à u mare.
  • L'atti ùn so micca i fatti.
  • Lacrima di donna hè funtana di malizia.
  • Laga u buddenti è succorri l'appartenti.
  • Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.
  • L'amori hè cecu.
  • L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi.
  • L'ànima à Diu, u corpu à a terra.
  • L'aqua sfonda i ricci.
  • L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue.
  • L'aqua va à u mari. (o :I vadini vani à u mari.)
  • L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu.
  • L'imbroglii sò in a sacchetta.
  • L'ochji sò d'aqua.
  • L'omu pruponi è Diu disponi.
  • L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.
  • L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. o L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu.

M[mudificà | edità a fonte]

  • Machjaghjoli sò veracci.
  • Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.
  • Mamma scagna è ghjatta mangna.
  • Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.
  • Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.
  • Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.
  • Marzu siccu par u bugnu e par u beccu.
  • Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu.
  • Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju.
  • Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati.
  • Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu.
  • Megliu morti chè storti.
  • Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.
  • Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.
  • Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna.
  • Moitinchi cori finti.
  • Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
  • Mori più capretti chè capri vechji. o Mori più agnedda ca muntona.
  • Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
  • Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.
  • Mortu u Cristu, spintu u lumu.
  • Mossu la verra, bucia quant'è terra.
  • Innanzi chè micca, maritu vechju.

N[mudificà | edità a fonte]

  • Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.
  • Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori.
  • Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu.
  • Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu.
  • Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu.
  • Natu a parsona, natu u distinu.
  • Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si.
  • Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. o Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi.
  • Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.
  • Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu.
  • Ni mori più grassi chè passi.
  • Nipoti allevati, soldi ghjittati!


O[mudificà | edità a fonte]

  • O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu.
  • O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata.
  • Ochju ch'un vede un po ghjudicà.
  • Oghji eiu, dumani tù.
  • Oghji hè oghji è dumani hè dumani.
  • Ogni cecu piegni i so ochji.
  • Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
  • Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali.
  • Ogni tempu veni à chì l'aspetta.
  • Ogni tontu t'hà u so filu.
  • Ognunu bii incu a so bocca.
  • Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru.
  • Ognunu piegni incu i so ochji.
  • Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
  • Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.
  • Ognunu vedi meziornu à a so porta.
  • Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.
  • Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.
  • Omu dormi e carta veghja.
  • Ora vivu ora mortu.

P[mudificà | edità a fonte]

  • Pàghani i chjughi par i maiori.
  • Pani e parnici: affari di casa un si ni dici.
  • Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu.
  • Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu.
  • Par un colpu un casca l'arburi.
  • Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. o Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
  • Par viaghju s'acconcia a somma.
  • Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.
  • Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.
  • Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni.
  • Patti chjari, amici cari.
  • Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.
  • Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa.
  • Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.
  • Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.
  • Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.
  • Piglia a nomina, eppo posa !
  • Piglia muglieri, chì affrinarè.
  • Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.
  • Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.
  • Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.
  • Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu.
  • Più hè parenti e più ghjentri.
  • Più pècuri, piu mocci.
  • Più pendi è più rendi.
  • Più si campa e più si n'impara. o Più si campa e più si ni vedi.
  • Poni in terra e spera in Diu.
  • Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani.
  • Prima ghjugna, prima tigna.
  • Prima pensa à tè, dopu a l'altri.

Q[mudificà | edità a fonte]

  • Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni.
  • Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi.
  • Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura.
  • Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura.
  • Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja.
  • Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.
  • Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori.
  • Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.
  • Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.
  • Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.
  • Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
  • Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
  • Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu.
  • Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta.
  • Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju.

R[mudificà | edità a fonte]

  • Ronchi samirini ùn còddani in celi. o Ronchi samirini un ni codda in celi.
  • Roba di Scolca, roba di forca.
  • Ropa chi un hè vista, un po essa stimata.
  • Russura à a marina, soli caldu a matina.
  • Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna.

S[mudificà | edità a fonte]

S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.
  • S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru.
  • S'ochju un vede core un vole.
  • Saccu biotu un pò stà rittu. o Saccu biotu un teni rittu.
  • Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia.
  • Saccu pienu un pò piigà.
  • Saccu piènu un si pò torcia.
  • Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna.
  • San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.
  • Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.
  • Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. o Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.
  • Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè.
  • Sapiutu la trè, sapiutu lu rè.
  • Scarzzicabugnu son' cuttulesi.
  • Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.
  • Scherza cù i fanti è micca cù i santi.
  • Scornaboi mezanacci.
  • Scornaboi sò Peracci.
  • S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.
Alternative 1: Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu.
  • S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi.
  • S'è tù n'hai, ùn ni mangni.
  • S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi.
  • S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi.
  • S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru.
  • S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.
  • Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.
  • Setti, u sciffru di i buciardi.
  • Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.
  • Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
  • Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.
  • Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè.
  • Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.
  • Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.
  • Sò e mamme chi facenu e figliole.
  • Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.
  • Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà.
  • Spezza u tempu in San' Bartolu.
  • Sparti ricchezza e torra puvertà.
  • Sproni mei e cavaddu di l'altri.
  • Stramunchjati carbuccesi.
  • Suddacarò, corpu sì, anima nò.

T[mudificà | edità a fonte]

  • Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu.
  • Tanti paesi, tante usanze.
  • Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza.
  • Tantu da casa meia cà da casa toia.
  • Tempu scuru, puzza l'ugliata.
  • Tigliolu, ti vogliu.
  • Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca.
  • Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.
  • Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu.
  • Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. o Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata.
  • Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta.
  • Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.
  • Macchjaghjoli son' Veracci.

'* Tradittori sò Piracci. "Galant'omi sò Piracci"

  • Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!
  • Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu.
  • Travaglia à chì t'hà fami.
  • Tuttu lacatu hè persu.
  • Tutti i ghjorna si n'impara.

U[mudificà | edità a fonte]

  • Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.
  • U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
  • U bè di luntanu si ferma par istrada.
  • U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà.
  • U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani.
  • U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. o A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu .
  • U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani.
  • U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.
  • U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu.
  • U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.
  • U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.
  • U discorsu porta l'omu à a forca.
  • U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.
  • U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu.
  • U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu.
  • U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu.
  • U mari accoglii i vadini.
  • U megliu oru hè quiddu chi piega.
  • U mittiticciu va da a porta à u balconu.
  • U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala.
  • U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
  • U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. o U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. .
  • U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...)
  • U Signori à qual' eddu ama, tocca.
  • U Signori dà a ropa à chi un ha denti.
  • U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
  • U Signori dà u fretu sicondu i panni.
  • U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.
  • U sole, ind'ellu un luce un scalda.
  • U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.
  • U soli sorti par tutti.
  • U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu.
  • U techju ùn credi u famitu.
  • U troppu bè s'arrivolta.
  • U troppu stroppia.
  • U vinu face parlà.
  • Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma.
  • Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu.
  • Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori.
  • Ùn ci hè scianza ca per canaglia.
  • Un disordini Faci un ordini.
  • Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. o:...chi hè mancatu.)
  • Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita.
  • Un hè a brinna ch'empie u fossu.
  • Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta.
  • Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci.
  • Un hè micca tutti i ghjorni festa.
  • Un hè micca sempri festa in Àmpaza.
  • Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.
  • Un si mori chè una volta.
  • Un si po dì "prruci" senza labbri.
  • Un si po fà "prrù" senza labbri.
  • Un si po dorme e fà a guardia.
  • Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. o Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba.
  • Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.
  • Un si po tena i dui pedi in u scarpu. o Un si po stà di dui pedi in un' scarpu.
  • Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.
  • Un ti fidà di u pidochju rifattu. o Un ti fidà di u viddanu rifattu.
  • Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
  • Un trema una foglia chì Diu nùn voglia.
  • Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.
  • Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda.
o: Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi.
  • Una donna faci è sfaci una casa.
  • Una lingua si cheta, un populu si more.
  • Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. o Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia.

V[mudificà | edità a fonte]

  • Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.
  • Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
  • Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
  • Verbi volen, scritti manen.
  • Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama.
  • Vistu l'omu, vistu a raghjoni.


Z[mudificà | edità a fonte]

Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.
  • Zigliara, focu e fiara.
  • Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Antone Mattei, Pruverbii, detti è massime corse, 1867
  • Paulu Dalmas-Alfonsi, Pruverbii è detti corsi, Rivages, 2004
  • Martinu Appinzapalu, A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti, 1996
  • Paulu Arrighi, U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses, 1993
  • Ghjuvan'Guidu Talamoni, Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses, DCL, 2006

Ligami[mudificà | edità a fonte]


WikiLettera
WikiLettera

'Ssu artìculu hè in custruzzione. Pudete cuntribuisce à a so redazzione.