Vai al contenuto

Ungheria

À prupositu di Wikipedia
Republica Ungrese
Magyar Köztársaság
Mottu: - nisunu -
(- nisunu -)

Lingue ufficiali ungrese
Capitale Budapest  (1 686 222 ab. / 2024)
Pulitica
Forma di guvernu Republica parlamentaria
Presidente Tamás Sulyok
Primu Ministru Viktor Orbán
Indipendenza 896
Entrata in l'ONU 24 d'ottobre 1945
Entrata in l'UE 1 di maghju 2004
Superficia
Tutale 93 030 km²
Acque 0,74 %
Pupulazione
Tutale 9 599 744 ab.
Densità 103 ab./km²
Geografia
Cuntinente Europa
Fusu orariu UTC +1
Ecunumia
Muneta Forint
PIL (PPA)  (2008) 196 417 000 milioni di $  (51°)
PIL procapite (PPA)  (2008) 19 553 $  (44°)
ISU  (2007) 0,879 (alto)  (43°)
Energia
Varie
Duminiu internet .hu
Indicativu telefonicu +36
Siglu autom. H
Innu Himnusz
Festa naziunale 20 d'aostu, 23 uttrovi è 15 di marzu
1Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’ONU in u 1945.


L' Ungheria hè un paese situatu in Europa. A capitale di stu paese hè Budapest.

Parlamentu Ungrese in Budapest

L’Ungheria si trova in l’Europa cintrale, senza accessu à u mare, è hà una superficia d’circa 93 000 km². U so paisaghju hè duminatu da a Piana di Pannonia, una vasta pianura fertile chì favurizeghja l’agricultura. U fiumu più impurtante hè u Danubiu, chì attraversa Budapest, a capitale, è divide u paese in duie parti.

L’Ungheria hà una storia ricca è cumplessa chì principia cù l’arrivu di e tribù magiare in a Piana di Pannonia à a fine di u IX seculu. In u 1000, u rè San Stefanu hà fundatu u Regnu d’Ungheria, cunvertendu u populu à u cristianesimu è stabilendu un statu forte in l’Europa cintrale.

Duranti u Medievu, l’Ungheria hè stata una putenza regiunale, ma hà suffertu l’invasioni mongole (1241) è dopu l’occupazione ottomana di una parte di u so territoriu (XVI-XVII seculi). Dopu à a liberazione da l’Ottomani, l’Ungheria hè diventata parte di l’Imperu Austriacu, è in u 1867, cù u Cumpromessu Austru-Ungherese, hè nata l’Austria-Ungheria, induve l’Ungheria hà avutu una larga autonomia.

A Prima Guerra Mundiale hà purtatu à a disfatta di l’Austria-Ungheria, è u Trattatu di Trianon (1920) hà riduttu drasticamente u territoriu è a pupulazione ungherese, un avvenimentu chì resta un puntu sensible in a storia naziunale. Duranti a Seconda Guerra Mundiale, l’Ungheria s’hè allineata cù l’Asse, ma hè stata occupata da l’Unione Sovietica in u 1945, purtendu à un regime cumunista chì hà duratu finu à u 1989.

In u 1956, a Rivuluzione Ungherese contr’à u cuntrollu sovieticu hè stata repressa, ma hà dimustratu u desideriu di libertà di u populu. A transizione à a demucrazia in u 1989 hà apertu a strada à una ecunumia di mercatu è à l’adesione à l’Unione Europea in u 2004.[1] Dapoi u 2010, u guvernu di u Fidesz, guidatu da Viktor Orbán, hà aduttatu una pulitica naziunal-cunsirvatrice, chì hà generatu dibattiti nantu à a demucrazia è i rapporti cù l’UE.

I settori i più dinamichi di l’ecunumia ungherese sò attualmente a farmacologia, l’industria di l’automobile (in particulare a pruduzzione di veiculi elettrichi è batterie), a raffinatura di petroliu, è i servizii finanziarii è bancarii. I servizii informatichi è l’innuvazione tecnologica (cum’è l’intelligenza artificiale è u sviluppu di software) cunnoscenu una crescita significativa, sustinuta da investimenti stranieri, in particulare da a Cina è a Germania. L’Ungheria hà ancu sviluppatu un settore di energia rinnuvevule, cù un focusu nantu à l’energia sulare, puru chì a dipendenza da l’energia fossile resta impurtante.

U presidente di l’Ungheria hè Tamás Sulyok, membru indipendente ma sustinutu da u Fidesz, ma ùn hà ch’è pocu putere. U primu ministru, di u Fidesz, hè Viktor Orbán, chì guida u guvernu dapoi u 2010.

U partitu maiò di l’opposizione parlamentaria hè u Partitu Rispettu è Libertà, guidatu da Péter Magyar, chì hà guadagnatu pupularità rapidamente è hà ottenutu 7 seggi à l’elezzioni di u Parlamentu Europeu in u 2024.[2] Altri partiti d’opposizione includenu a Coalizione Demucratica, u Partitu Sucialista Ungrese, u partitu di diritta Muvimentu per una Ungheria Megliu, chì hà persu influenza, è u partitu ecologistu LMP, tutti cù un numeru limitatu di sedi (in totale, l’opposizione cuntrola circa 64 sedi). U Muvimentu Momentum hè ancu prisente, ma cù menu influenza naziunale.

L’Ungheria hà una cultura diversa è vibrante, influenzata da a so storia è a so pusizione in l’Europa cintrale. A lingua ungrese, chì appartene à a famiglia ugro-finnica, hè unica in a regione è hè un elementu cintrale di l’identità naziunale.

Da vede dinò

[mudificà | edità a fonte]


Bandera di l'Unioni Auropea I stati membri di l'Unioni Auropea Bandera di l'Unione europea
Austria - Belgica - Bulgaria - Cecchìa - Cipru - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Italia - Lettonia - Lituania - Lussemburgu - Malta - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Romania - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Ungheria
Europa Stati indipendenti di Europa Europa
Albania - Andorra - Armenia - Austria - Azerbaighjan - Belgica - Bielorussia - Bosnia è Erzegovina - Bulgaria - Cechia - Cipru - Cità di u Vaticanu - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Georgia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Islanda - Italia - Lettonia- Liechtenstein - Lituania - Lussemburgu - Macedonia di u Nordu - Malta - Moldova - Monacu - Montenegru - Nurvegia - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Regnu Unitu - Romania - Russia - San Marinu - Serbia - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Sguìzzera - Turchia - Ucraina - Ungheria