Budapest

Budapest hè a capitale è a cità più pupulosa d’Ungheria. Hè a decima cità più grande di l’Unione Europea per pupulazione intra i limiti urbani è a seconda cità più grande nantu à u fiumu Danubiu. A cità hà una pupulazione stimata di 1 752 286 abitanti nantu à una superficia di circa 525 chilometri quadrati.[1] Budapest, chì hè à tempu cità è municipalità, furmeghja u centru di l’area metropolitana di Budapest, chì hà una superficia di 7 626 chilometri quadrati è una pupulazione di 3 019 479 abitanti. Hè una cità primataria, custituendu u 33% di a pupulazione d’Ungheria.
Storia
[mudificà | edità a fonte]Budapest, a capitale d’Ungheria, hà una storia antica chì principia cù i Celti in u primu seculu dopu à Cristu. Più tardi, i Rumani fondonu Aquincum, nant’à a riva diritta di u Danubiu, chì diventò a capitale di a pruvincia di Pannonia Inferior. Nant’à l’altra riva, si truvava Contra-Aquincum, in u locu di l’attuale Pest.[2][3]
Dopu à a caduta di l’Imperu Rumanu, parechji populi s’installonu in a regione: i Huni, Ostrogoti, Avari, Slavi, è infine i Maghjiari in u IXu seculu. Versu u XIIImu seculu, cuminciò a custruzzione di u castellu reale nantu à u Vàrhegy (collina di Buda), chì diventò un centru impurtante di a cultura umanista sottu à u Regnu d’Ungheria.

Durante u Rinascimentu, a cità fiorì è divenne una di e più grande di l’Europa cintrale, cunnisciuta per u so cummerciu di vini è bestiame. In u XVIu seculu, dopu à a sconfitta di l’ungresi contru à l’Imperu Ottomanu, Buda fù occupata da i Turchi. Durante stu periodu, a cità si distinque per a so cultura di i bagni termali.[4]
In u seculu XIX, dopu à l’unione di Buda, Pest è Óbuda in u 1873, Budapest diventa a capitale ufficiale di l’Ungheria è una metropola moderna di l’Imperu Austro-Ungrese. Hè in st’epica chì si custruìscenu parechji edifici simbolichi, cum’è u Parlamentu è u Pontu di e Catene.[1]
Oghje, Budapest hè u centru finanziariu è culturale di l’Ungheria. Si distingue per a so architettura storica, i bagni termali, è u so rolu impurtante in u cummerciu, a scienza è l’arti in Europa di l’Est.
Pulitica
[mudificà | edità a fonte]Budapest hè amministrata cum'è una cumuna metropolitana dapoi a so unificazione in u 1873. A cità gode d’un statutu speciale in Ungheria: hè à tempu capitale naziunale è unità amministrativa paragunabile à una pruvincia.
Cumpusizione di i 33 sedi in l'Assemblea Generale
| ||
Partitu Rispettu è Libertà | 10 sedi | |
Fidesz | 10 sedi | |
Dialogu – U Partitu di i Verdi | Sindicu + 2 sedi | |
Coalizione Demucratica | 3 sedi | |
Muvimentu Podmaniczky | 3 sedi | |
Partitu Ungrese di u Cane à Dui Codi | 3 sedi | |
Partitu Sucialista Ungrese | 1 sedi |
A cità hè diretta da un sindicu elettu è da una assemblea generale, chì custituiscenu u guvernu municipale. Ogni quartiere (sò 23 in tutale) hà ancu u so propriu sindicu è cunsigliu elettu.
U sindicu di Budapest, dapoi u 2019, hè Gergely Karácsony. L’Assemblea Generale hè cumposta da 33 membri.
L’amministrazione di Budapest hè rispunsevule di parechji servizii publichi, cumpresi u trasportu urbanu, a gestione di i rifiuti, a sicurezza publica, è a pruprietà municipale.