Spagna
| Regnu di Spagna Reino de España | |||||
|---|---|---|---|---|---|
|
| |||||
| Mottu: Plus ultra (Più oltre) | |||||
| Lingue ufficiali | spagnolu | ||||
| Capitale | Madridi (3.228.359 ab. / 2005) | ||||
| Pulitica | |||||
| Forma di guvernu | Munarchia parlamentare | ||||
| Capu di statu | Felipe VI | ||||
| Capiguvernu | Pedro Sánchez
| ||||
| Superficia | |||||
| Tutale | 504.030 km² | ||||
| Acque | 1,04 % | ||||
| Pupulazione | |||||
| Tutale | 45.200.737 ab. | ||||
| Densità | 90 ab./km² | ||||
| Geografia | |||||
| Cuntinente | Europa | ||||
| Fusu orariu | UTC +1 | ||||
| Ecunumia | |||||
| Muneta | Euro
| ||||
| Varie | |||||
| Duminiu internet | .es | ||||
| Indicativu telefonicu | +34 | ||||
| Innu | Marcha Real (Marchja Reale) | ||||
| Festa naziunale | Ùn hà micca feste | ||||


A Spagna, ufficialmente u Regnu di Spagna (in spagnolu è galizianu: Reino de España; in bascu: Espainiako Erresuma; in dialettu aranese: Regne d'Espanha; in catalanu: Regne d'Espanya), è unu Statu membru di l'Unione europea, situatu in Auropa sudu-occidentale. Hè membra di l'Unione Europea, di a zona euro è di u spaziu Schengen.
Da u puntu di vista militare, hè membra di l'OTAN.
A lingua uffiziale di stu paesu hè u spagnolu, ma si parla navvarroaragonese, catalanu, galizianu, asturianullionesa è bascu dinò. L'occitanu hè parlatu in u nordu di a Catalunia.
A Spagna hè cumposta di 17 regione autonome.
Etimolugia
[mudificà | edità a fonte]U nomu latinu di a Spagna, Hispania hè prubabilmente una parolla semetica, perchè u nomu feniciu di a regione hè Spania. [1]
Storia
[mudificà | edità a fonte]E prime pupulazione di a spagna so l', chi ghjunghjenu in spagna versu u primu millenariu nanz'a cristu . Si so sviluppati versu u fiume Guadalquivir .
Versu u IXemu seculu nanz'a cristu, si stallanu i Feniciani è i Grecchi . Cunstruiscenu assai cità pè u cummerciu , cum'è Ibossim(Ibiza) o
In 197 nanz'a cristu, i Rumani invadenu a spagna.Creanu dui territorii : A spagna suprena, capitale Tarraco, è a spagna suttana, capitale Corduba .
In spagna suprana, i Rumani sottumessenu i Celtiberi, un populu di u nordu di a spagna , cu l'aiutu d'i Vasconi .
Nant'a u terrritoriu ibericu si ghjucara una maio parte di a guerra trà Gaiu Giuliu Cesare è Pompeu .
In 298, l'imperatore Dioclezianu riforma l'imperiu, a spagna suprana hè tagliata in trè :a tarragunesa, a galiciana è a Cartaginesa .
- Spagna - España
- Madridi (Gran Vía)
- Cordoba
- Avila
- Toledo
- Granada
- La Granja
- Segovia
- Tarifa
- Sierra Nevada
Referenze
[mudificà | edità a fonte]Da vede dinò
[mudificà | edità a fonte]- Montehermoso
- Joseba Sarrionandia
- Villarrobledo
- Monzón
- Entrena
- Villanueva de la Jara
- Láchar
- Riello (León)
| I stati membri di l'Unioni Auropea | ||
|---|---|---|