Spagna

À prupositu di Wikipedia
Regnu di Spagna
Reino de España
Mottu: Plus ultra
(Più oltre)

Lingue ufficiali spagnolu
Capitale Madridi  (3.228.359 ab. / 2005)
Pulitica
Forma di guvernu Munarchia parlamentare
Capo di stato Felipe VI
Capo di governo Pedro Sánchez


Superficia
Tutale 504.030 km²
Acque 1,04 %
Pupulazione
Tutale 45.200.737 ab.
Densità 90 ab./km²
Geografia
Cuntinente Europa
Fusu orariu UTC +1
Ecunumia
Muneta Euro


Energia
Varie
Duminiu internet .es
Indicativu telefonicu +34
Siglu autom.
Innu Marcha Real (Marchja Reale)
Festa naziunale Ùn hà micca feste
Carta di a Spagna (senza l'isule Canarie)
Un' altra carta di a Spagna

A Spagna, ufficialmente u Regnu di Spagna (in spagnolu è galizianu: Reino de España; in bascu: Espainiako Erresuma; in dialettu aranese: Regne d'Espanha; in catalanu: Regne d'Espanya), è unu Statu membru di l'Unione europea, situatu in Auropa sudu-occidentale. Hè membra di l'Unione Europea, di a zona euro è di u spaziu Schengen.

Da u puntu di vista militare, hè membra di l'OTAN.

A lingua uffiziale di stu paesu hè u spagnolu, ma si parla navvarroaragonese, catalanu, galizianu, asturianullionesa è bascu dinò. L'occitanu hè parlatu in u nordu di a Catalunia.

A Spagna hè cumposta di 17 regione autonome.

Etimolugia[mudificà | edità a fonte]

U nomu latinu di a Spagna, Hispania hè prubabilmente una parolla semetica, perchè u nomu feniciu di a regione hè Spania. [1]

Storia[mudificà | edità a fonte]

E prime pupulazione di a spagna so l', chi ghjunghjenu in spagna versu u primu millenariu nanz'a cristu . Si so sviluppati versu u fiume Guadalquivir .


Versu u IXemu seculu nanz'a cristu, si stallanu i Feniciani è i Grecchi . Cunstruiscenu assai cità pè u cummerciu , cum'è Ibossim(Ibiza) o


In 197 nanz'a cristu, i Rumani invadenu a spagna.Creanu dui territorii : A spagna suprena, capitale Tarraco, è a spagna suttana, capitale Corduba .

In spagna suprana, i Rumani sottumessenu i Celtiberi, un populu di u nordu di a spagna , cu l'aiutu d'i Vasconi .

Nant'a u terrritoriu ibericu si ghjucara una maio parte di a guerra trà Gaiu Giuliu Cesare è Pompeu .


In 298, l'imperatore Dioclezianu riforma l'imperiu, a spagna suprana hè tagliata in trè :a tarragunesa, a galiciana è a Cartaginesa .




Referenze[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]

Bandera di l'Unioni Auropea I stati membri di l'Unioni Auropea Bandera di l'Unione europea
Austria - Belgica - Bulgaria - Cecchìa - Cipru - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Italia - Lettonia - Lituania - Lussemburgu - Malta - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Romania - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Ungheria