8 di ferraghju

À prupositu di Wikipedia
Ferraghju
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29

L'8 di ferraghju hè u 39u ghjornu di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 326 ghjorni à a fine di l'annu (327 sì hè bisestile).

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morti[mudificà | edità a fonte]

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

A Beata Ghjacumetta. Santu Ghjilormu Emilianu.

Ghjacumetta era una veduva rumana, seducente, virtuosa, nata versu l'annu 1192. Avia 18 anni quandu u maritu, Grazianu Francipani, signoru di Marino, morse lascienduli dui figlioli chjuchi.

In u so palazzu di Roma, ricevia à San Francescu d'Assisi chì a chjamava "fratellu Ghjacumetta". Per ellu, facia una pasta d'amandule chì ne era assai ingordu. San Francescu l'avia rigalatu un agnellu chì a seguitava dapertuttu, ancu in chjesa, è chì, a mane, venia à truvalla in lettu per discitalla.

In puntu di morte, Francescu scrisse à Ghjacumetta di vene. A lettera ùn era ancu finita ch'ella ghjunghjia, cù i figlioli è tuttu u necessariu pè a sepultura di u so amicu: un velu per copreli a faccia, un cuscinu per mettelu sottu à u capu, un linzolu per ingutuppallu, è una cola di cera. Purtava ancu quella pasta d'amandule chì piacia tantu à u Poverellu, ma u Santu ùn a pobbe manghjà. Era l'annu 1226.

Invece di vultassine in Roma, Ghjacumetta si stete in l'Umbria per visità aspessu a tomba di San Francescu. Hè morta tredeci anni dopu. L'anu interrata accantu à a basilica d'Assisi.

Etimolugia è nomi: V. Ghjacumu (3 maghju)

Ghjilormu Emilianu, natu in Venezia in u 1481, mortu in a cità lombarda di Somasca l'8 ferraghju 1537, era un giovanu nobile carcu à soldi, battaglieru, sfacciatu, libertinu, chì servia in l'armata veniziana quand'ellu fù fattu prigiuneru, accantu à Treviso, da e truppe imperiale.

Tandu, si cunvertì è si disfece di a so furrtuna. Fattu prete, si messe à u serviziu di i malati, di l'orfani abbandunati, di e zitelle scunduttate, di i campagnoli gnuranti. Serebbi ellu chì hà messu à a moda l'amparera di a duttrina cristiana in chjama è rispondi.

In u 1731, creò, in Somasca, un istitutu di clerici regulari - i Somaschi - è morse sei anni dopu curendu i malati da a pesta.

Ghjilormu: Cf u 30 sittembre.

Paesi è cità: Venezia, Treviso.

Emilianu:

Etimolugia: da u lat. "Aemilius", nome di una famiglia rumana.

Casate: Emiliani, Emily.

Litteratura: Boccace: La Theseide, Chaucer: Knight's tale, J.-J. Rousseau: l'Emile, Gellert: Der kluge Emil, Lessing: Emilia Galotti, Verdi: Othello.[1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]