2 di ferraghju

À prupositu di Wikipedia
Ferraghju
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29

U 2 di ferraghju hè u 33u ghjornu di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 332 ghjorni à a fine di l'annu (333 sì hè bisestile).

Avenimenti[mudificà | edità a fonte]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

- 1896 - Kazimierz Kuratowski, matematicu polaccu.
- 1967 - Fatih Portakal, presentatore di televisione è ghjurnalistu turcu.

Morti[mudificà | edità a fonte]

Celebrazioni[mudificà | edità a fonte]

Santi[mudificà | edità a fonte]

A Madonna di a Ciriola. A Prisentazione di u Signore.

Si festighjeghja a Purificazione di Maria è a Prisentazione di Ghjesù à u Tempiu. Hè a festa di a luce, secondu e parulle di Ghjesù ramintate da u Vangellu secondu San Ghjuvanni: "Eiu sò a luce di u mondu; chì mi seguiterà ùn anderà micca in e tenebre, anzi, averà a luce di a vita".

A vigilia, o nanzu messa, u prete benedisce e candele chì danu a luce. Pè u più, u nome di a festa ramenta issa benedizzione di e candele: Candelora o Candelera in talianu, Chandeleur in francese, Candlemess in inglese. In Alemanu, dicenu Lichtmesse, messa di a luce.

In Corsica dicenu Candilera o Candilara, ma soprattuttu Ciriola (per via di a cera di e candele).

Un pruverbiu dice: "Ciriola, Ciriola, s'ellu ci hè ventu o ragnola, di l'invernu simu fora; s'ellu face bellu tempu, per un mese simu dentru".

A sera di a Ciriola usava chì i giuvanotti andessinu à fà u giru di e case per buscassi un spuntinu - e grazie di u Signore, cum'elli dicianu - è fà i galanti cù e giuvanotte. In Gjuncaghju, cantavanu da fora:

O casa di lu Signore

Aprite per carità,

Or'aiò! fatevi onore

Un' si pò più aspettà.

E' ripigliavanu:

O casa di lu Signore

E' di santa carità.

A' a Petra di Verde, secondu Simone Vinciguerra, cantavanu:

Ciriola, Ciriola, noi dentru è voi fora.

è po:

Fubbe grassu lu purcellu, ci derete un figatellu.

Per ista ghjente chì macina, un zanettu di farina.

A' chì hà vigna in le Mezane, pò dà vinu à damisgiane.

Ci sò chì si facianu precurà per apre a porta. Tandu, i zitelli minacciavanu:

A Birba stà in punta

Cù mille stacchette

E' chere vendette

A' chì dice di nò.

Chì ghjera ista Birba? Era un bastone cù un spinzone, o un ancinu in punta. Quandu a ghjente chì ricevia uffria pocu, cù a Birba, à l'appiattu, si pudia spendicà un figatellu da a pertica, o azzingà una mostosa, o fichi secchi. Pè u più, a ghjente apria, chì ghjera l'usu. Ci sò chì preparavanu ancu una sbuglidicciata, ma certi ùn aprianu per crepà. Allora, i giuvanotti pregavanu maledizzioni:

Chì casgiu o carne purcina, vi dianu u mal d'urina!

O cù un parlà più grassu:

Quante petre ci hè in istu muru,

Quanti peli hà u vostru mulu,

Tante zecche à u vostru c... ( a rima fatela da per voi).[1]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]