Nurvegia

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Norvegia)
Regnu di Nurvegia
Kongeriket Norge
Kongeriket Noreg
Mottu: Alt for Norge / Alt for Noreg
(Tuttu pà a Nurvegia)

Lingue ufficiali Nurvigesu
Capitale Oslu  (634.463 ab. / 2014)
Pulitica
Forma di guvernu Munarchia parlamintaria
Harald V {{{presidente}}}
Jonas Gahr Støre (Ap) (2021–) Jonas Gahr Støre (Ap) (2021–)
Indipendenza 1905


Superficia
Tutale 385 207[1] km²
Acque 6 %
Pupulazione
Tutale 5 550 203[2] ab.
Densità 14,4 ab./km²
Geografia
Cuntinente Auropa
Fusu orariu
Ecunumia
Muneta Norsk krone (NOK)


ISU  (2013) 0.955  ()
Energia
Varie
Duminiu internet .no
Indicativu telefonicu 47
Siglu autom. NOR
Innu Ja, vi elsker dette landet
Festa naziunale 17 maghju

U Regnu di Nurvegia (Kongeriket Norge in bokmål; Kongeriket Noreg in nynorsk) o Nurvegia hè un Statu di l'Auropa sittintriunali, appartinenti à a Penisula scandinava, chì i so tarritorii cumprendini ancu l'isuli Svalbard (in prussimità di u Polu Nordu), l'isula di Jan Mayen (à u largu di i costi gruinlandesi) è l'Isula Bouvet vicina à l'Antartidi, ma micca riintranti in u Trattatu antarticu; a Nurvegia rivindicheghja ancu i tarritorii antartichi di a Terra di a righjina Maud è di l'Isula Petru I.

Hà una superficia di 385 207 k è una pupulazioni di 5 051 518 abitanti[3] fendu ni u sicondu paesi menu dinsamenti pupulatu d'Auropa. Cunfina à livanti incù a Svezia, à nordu-livanti incù a Finlandia è a Russia, à sudu u Skagerrak a sipara da a Danimarca. A stesa costa nurvigesa, chì s'affaccia annantu à l'Uceanu Atlanticu è annantu à u Mari di Barents, hè incisa da fiordi famusissimi in tuttu u mondu. È una munarchia custituziunali incù capitali Oslu è hè un di i pochi paesi auropei à ùn fà micca parti di l'Unioni aurupea.

A storia di a Nurvegia hà iniziu incù i grandi mutamenti giulogichi è l'eri glaciali chì detini vita à i celebrissimi fiordi nurvigesi. Fù probbiu in st' ambienti pruibitivu ch'è ghjunsini da a Siberia i primi abitanti di u paesi, vali à dì l'antinati di l'oghjinchi Sami. Eppuri, a storia nurvegesa hè prufundamenti marcata da a duminazioni vichinga, chì si stesi beddu prestu in tutta l'aria sittintriunali di l'Uceanu Atlanticu, ghjittendu ombri è tarrori ancu annantu à u Mari Tarraniu.

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Situata in Nordu Auropa, a Nurvegia cumprendi a parti uccidintali di a Scandinavia. I so costi frastagliati sò impiuti da enormi fiordi è migliaia di isuli chì si stendini par molti chilomitri. A linia di cunfini hè cundivisa incù a Svezia par 1619 km, incù a Finlandia par 727 km è infini à livanti incù a Russia par 196 km. In a Nurvegia si trova u puntu più à nordu di l'Auropa cuntinintali.

Giugrafia fisica[mudificà | edità a fonte]

A Nurvegia hè u statu auropeu più sittintriunali, stindendu si insin'à a latitudina di 71°11' induva si trova u prumuntoriu di Knivskjellodden, situatu di pocu più à nordu rispettu à u Capu Nordu. Accupa ancu a parti più uccidintali di a penisula scandinava, stindendu si par circa 1 700 km da nordu à sudu. È travirsata da u chjerchju pulariu articu; par quissa in i zoni sittintriunali si poni ussirvà finomini com'è u soli di mezanotti d'istati è l'aurora buriali d'inguernu. Faci parti di a Rigioni biugiugrafica buriali.

Morfulugia è giulugia[mudificà | edità a fonte]

U tarritoriu di a Nurvegia cuntinintali si stendi par 323 802 k è hè principalamenti muntosu, essendu travirsatu da nordu à sudu da l'Alpi Scandinavi. U puntu più altu hè rapprisintatu da u Galdhøpiggen (2 469 m), situatu in u massicciu di u Jotunheimen; l'altri cimi più alti sò u Glittertind (2 465 m), finu à pocu tempu fà cunsidaratu com'è a vetta maiori, è u Store Skagastølstind (2 403 m).
In a parti miridiunali ci sò molti zoni custieri è pari.

Liatu giulugicamenti à u scudu balticu, u tarritoriu nurvigesu hà una cunfurmazioni chì di ricenti ùn hà ch'è u sullivamentu terziariu è a criazioni di i fiordi, avvinuta in l'ultima fasa di erusioni. A struttura di basa, chì ricodda à eri moltu antichi, hè furmata da un penipianu — vali à dì una superficia di riimpimentu guasi para chì pò divintà pianura (s'è à liveddu di u mari) o essa cunsidarata altupianu — di rocci, annantu à a quali, duranti l'orugenesi caliduniana, si innalzò viulintamenti a catena muntosa chì oghji hè a spina dursali di a penisula scandinava; a stessa catena muntosa hè dinò u locu di nascita di molti fiuma (diretti sii versu l'Uceanu Atlanticu è chì dunqua traversani a Nurvegia, sii versu u Golfu di Botnia è chì traversani cusì a Svezia), è ancu cunfini naturali è pulitichi trà i dui stessi paesi. Inoltri, in u Quaternariu ebbi ancu iniziu l'opara di erusioni è di mudeddamentu di i ghjaciazioni, chì scavàni prufondi vaddi, arrutundàni i rilievi è cunsulidàni a reta fluviali.

In Nurvegia sò friquentissimi l'altipiani, incisi da i vaddi scavati da i ghjacciali; elementu duminanti in u centru-sudu di u paesi, l'altupianu hè guasi assenti in l'estremu nordu. In a zona più sittintriunali (Finnmark) u rilievu cumprendi un unicu vastu altupianu altu da i 300 à i 500 metri, u quali paisaghju hè spuradicamenti intarrottu solu da parechji gruppi cuddinari rari è micca moltu alti. Da quì si sviloppa longu a costa a catena muntosa chì corri versu sudu-punenti è chì traversa tuttu u paesi. A parti centru-miridiunali hè a più elevata è cumprendi ancu parechji ghjacciali oltri i 2000 metri.

In generali u virsanti uccidintali hè rittu è scavatu da vaddi chì tarmineghjani annantu à u mari furmendu i fiordi. U latu internu di i Monti Scandinavi hà inveci un'inclinazioni più dolci.

Ci sò dinò à tutti i latitudini porti è cità beddi riparati com'è Stavanger, Bergen (talmenti prutetta da essa una di i cità nurvigesi più piuviosi è menu nivosi in assulutu), Trondheim, Bodø, Narvik è Tromsø. Infini, di fronti à i costi emerghjini dignalocu, fora di in l'estremu trattu sudu-uriintali, isuli è arcipelaghi com'è Senja è Kvaløya è l'arcipelaghi di i Vesterålen è di l'Isuli Lofoten.

Tarritoriu[mudificà | edità a fonte]

Idrugrafia[mudificà | edità a fonte]

I fiuma[mudificà | edità a fonte]

Carattaristica di i fiuma nurvigesi hè u so corsu, brevi è impituosu à causa di i rilievi. U più longu hè u Glomma (570 km), chì sfocia in l'Oslofjord, mentri altri impurtanti sò u Pasvikelva (145 km) è u Numedalslågen (352 km).

I lava[mudificà | edità a fonte]

I lava inveci sò molti numarosi, circa 450 000, di i quali solu 400 parò incù aria supiriori à k. U più grandi di quisti hè u Mjøsà (365 km²), suvitatu da u Røssvatnet (210 km²) è da u Femund (204 km²).

Cascati[mudificà | edità a fonte]

Esistini ancu parechji cascati, di i quali a più alta misura 840 metri. Ci sò parechji posti in l'aria circustanti u fiordu di Sogne in u quali si poni ammirà maistosi cascati chì si lampani inghjò da i fianchi ritti di i muntagni. Parechji di sti cascati sò frà i più alti di a Nurvegia. A cascata Vettisfossen à Øvre Årdal hà un disliveddu di 275 metri è hè a cascata prutetta più alta di a Nurvegia. Altri cascati famosi sò Feigumfossen à Luster, Kjosfossen in a Flåmsdalen è Kvinnafossen trà Leikanger è Hella.

Ghjacciali[mudificà | edità a fonte]

U ghjacciaiu più grandi hè u Jostedalsbreen, incù una superficia di 487 k.

I costi[mudificà | edità a fonte]

L'aspettu più carattaristicu di u tarritoriu nurvigesu hè u stesissimu sviluppu di i so costi: oltri 21 000 km cumprindendu tutti l'isuli. I costi sò moltu frastagliati è intirvaddati da i prufondi inziccaturi di i fiordi.

Clima[mudificà | edità a fonte]

U clima di a Nurvegia atlantica è artica, nonustanti a latitudina, hè rilativamenti dolci: quistu grazia à u Currenti di u Golfu, chì partendu da u Messicu veni à riscaldà l'acqui marini di i costi atlantichi rindendu i tampiraturi medii annuali supiriori à u zeru ancu in zoni moltu più à nordu di u Chjerchju Pulariu Articu. Quissa evita a furmazioni di ghjacci marini, favurendu l'attività purtuarii è di pesca. I tampiraturi medii annui di i costi vani da i circa 7-8 °C di a cità di Stavanger à i 3-4 °C di Trondheim, finu à i 2-3 °C di Vadsø. U rinversciu di a midaglia, parò, hè datu da i timpesti chì si formani in mari apartu intornu à l'Islanda, par via di u cuntrastu trà l'aria freta cuntinintali (pruvinenti da Gruinlandia è l'isuli canadesi) è i tepidi acqui di l'uceanu: sti timpesti, chì carrieghjani pricipitazioni abbundanti, sò cumuni soprattuttu duranti u vaghjimu è à l'iniziu di l'inguernu. Duranti l'istati inoltri poni essa ci periodi particularamenti freschi è piuviosi, oltri ch'è incù carattaristichi di spiccata variabilità. A tampiratura media di u mesi di lugliu hè quantunqua supiriori à i 15 °C annantu à tutta a fascia custiera centru-miridiunali finu à a rigioni di Sogn og Fjordane.

Diffarenti hè a situazioni à Oslu, induva l'istati sò tepidi: a tampiratura media di lugliu hè di 17 °C è grazia à i molti ori di luci sò pussibuli tampiraturi massimi vicini à i 30 °C trà ghjugnu è lugliu. Par contru l'inguerni sò freti (circa −5 °C di media à ghjinnaghju) parchì l'effettu mitigadori di u Currenti di u Golfu hè bluccatu da i muntagni: in i mesa più freti si scendi faciuli sottu i −20 °C, è ùn hè micca raru avè minimi intornu à u zeru di maghju è di sittembri. U veru "fretu" inguirnali si scontra in i zoni interni, soprattuttu i contei di Oppland è Finnmark: in quist'ultima hè statu righjistratu u record minimu di tampiratura, −51 °C à Karasjok.

I pricipitazioni sò piuttostu abbundanti nantu à i rigioni atlantichi, spicialamenti in a zona muntosa sudu-uccidintali induv'edda si scaricheghja multissima umidità (annualamenti cadini da 1 500 à 3 000 mm di piova è nevi). Sò menu abbundanti à u nordu, menu dinò in i zoni cultivati è vicini à a capitali, incù circa 600 mm à l'annu. U piccu massimu hè estivu o tardu-estivu in i rigioni più cuntinintali, Oslu cumpresa, mentri nantu à a costa atlantica suduccidintali hè situatu di vaghjimu è anticipeghja sempri di più à misura ch'eddu si codda versu u nordu.

Par quantu possi appariscia stranu, i loca cumuni annantu à u fretu clima nurvigesu ùn sò mancu stampa fundati: eppuri hè veru ch'è a nevi pò impiigà parechju tempu à scioglia si è ch'è ci si poni aspittà pricipitazioni nivosi ancu di aprili o di maghju.

Nonustanti bona parti di a Nurvegia si trovi à nordu di u Chjerchju pulariu Articu, u clima custieri hè di tipu Atlanticu, parchì mitigatu da l'acqui caldi di a Currenti di u Golfu. À l'internu u clima hè di tipu cuntinintali, incù inguerni freti.

Flora è fauna[mudificà | edità a fonte]

U Lavu Bondhus

A flora nurvigesa hè moltu influinzata da i cundizioni climatichi: un quartu di u tarritoriu hè accupatu da furesti, limitati à i zoni interni sopra i 1000 m di altitudina. À u nordu ci hè a tundra, veni à dì arii furmati da immensi prata arbosi cuparti di nevi d'inguernu è di fiori in a brevi istatina. I pianti tipichi di a zona sudu-uccidintali sò i latifoglii, in particulari quarci, faii, olmi è piobbi.

A fauna hè carattarizata à u nordu da animali com'è a renna, a levra pularia, a volpi è in particulari u lemming, mentri à sudu ci sò cerva, alci, lubbi è orsi. I lava è i fiuma sò ricchi di luzzi, salmona è trutti. In i costi inveci sò prisenti animali molti impurtanti par l'ecunumia nurvigesa: u merluzzu è l'aringa.

Etnia[mudificà | edità a fonte]

A maiò parti di l'abitanti sò di etnia nurvigesa, incù forti minuranzi Sami (in a cità di Kautokeino righjunghjini u 70% di l'abitanti) è finlandesi, spicialamenti à u nordu.

Oslu hè u centru pà a miò parti multietnicu di u paesi, induva, oltri à i Lapponi, ci sò immigrati chì pruvenini principalamenti da Pakistan, Sumalia è Iraccu, oltri à i vicini danesi è svidesi. L'immigrati in Nurvegia sò circa 387 000.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Arealstatistics for Norway 2020, Kartverket, mapping directory for Norway Accessdate=2020-03-10
  2. Population, january 01 2024, Statistics Norway Accessdate=2024-02-27
  3. (in inglesu) Population, Statistics Norway, 19 marzu 2012. URL cunsultatu u 19 marzu 2012.

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]


Europa Stati indipendenti di Europa Europa
Albania - Andorra - Armenia - Austria - Azerbaighjan - Belgica - Bielorussia - Bosnia è Erzegovina - Bulgaria - Cechia - Cipru - Cità di u Vaticanu - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Georgia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Islanda - Italia - Lettonia- Liechtenstein - Lituania - Lussemburgu - Macedonia di u Nordu - Malta - Moldova - Monacu - Montenegru - Nurvegia - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Regnu Unitu - Romania - Russia - San Marinu - Serbia - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Sguìzzera - Turchia - Ucraina - Ungheria