Sguìzzera

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Svizzera)
A bandera di a Svizzera

A Svizzera o Cunfederazione svizzera hè un paese d'Europa cintrale è, sient'è certe definizione, di u Punente, furmatu da 26 cantoni, incù Berna per capitale, qualchì volta chjamata "cità federale".

Geograffia[mudificà | edità a fonte]

Hè cuttighjata da l'Italia à u sudu, a Francia à u punente, a Germania à u nordu, è l'Austria è u Liechtenstein à livante. A Svizzera hè un paese senza costa oceanica, ma chì dispone d'un accessu direttu à u mare per u Renu (Cunvinzione di Mannheim). A superficia di u paese hè di 41 285 km2. Hè geugraficamente divisa trà l'Alpe, l'altupianu svizzeru è u Giura. Mentre chì l'Alpe occupanu a forza parte di u territoriu.

Pupulazione[mudificà | edità a fonte]

A pupulazione di a Svizzera varca i 8 milioni d'abitanti ed hè per u più cuncintrata annantu à l'altupianu, dunde si situeghjanu e cità e più maiò. Frà elle, Zurigu è Ginevra sò dui grandi centri ecunomichi è cità mundiale.

Storia[mudificà | edità a fonte]

U stabilimentu di a Cunfederazione svizzera hè tradiziunalmente datatu à u 1u aostu di u 1291, chì hè annualmente cilibratu cum'è Festa naziunale. U paese hà una longa tradizione di neutralità pulitica è militaresca è ùn hà righjuntu e Nazione Unite ch'è in u 2002. Eppuru mantene una pulitica straniera attiva è hè à spessu implicata in u prucessu di custruzzione di a pace intornu à u mondu[1]. A Svizzera hè dinù a culla di u cumitatu internaziunale di a Croce Rossa è aggronda numerose organisazione internaziunale, frà e quale u sicondu più grande Offiziu di e Nazione Unite in Geneva.

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

A Svizzera pussede u quartu PIB numinale u più altu di u mondu per abitante, è ancu l'ottesimu PIB in parità di putere d'acquistu sient'è u Creditu svizzeru è u FMI. I Svizzeri anu a siconda più alta spiranza di vita in u mondu annantu à a lista publicata da u DAES di e Nazione unite. A Svizzera hè classificata cum'è unu di i deci paesi e menu currotti, è inoltre, annantu à e cinque ultime annate u paese hè statu classificatu prima in termini di cumpetitività turistica è ecunomicu rispittivamente sient'è u Rapportu annantu à a cumpetitività mundiale è u Rapportu annantu à a cumpetitività di u sittore di i viaghji è di u turismu, tremindui rializati da u foru ecunomicu mundiale. Zurigu è Geneva sò statu treminduie classificate frà e cità i più aggradevule in u mondu per e so qualità di vita sient'è un classamentu rializatu da Mercer.

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]

Cantoni[mudificà | edità a fonte]

Cità[mudificà | edità a fonte]

Fiumi[mudificà | edità a fonte]

Istituzioni[mudificà | edità a fonte]

Alias[mudificà | edità a fonte]

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. (in inglesu) Thomas Fleiner, Alexander Misic, Nicole Töpperwien, Swiss Constitutional Law, p. 28, Kluwer Law Internaziunale
Europa Stati indipendenti di Europa Europa
Albania - Andorra - Armenia - Austria - Azerbaighjan - Belgica - Bielorussia - Bosnia è Erzegovina - Bulgaria - Cechia - Cipru - Cità di u Vaticanu - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Georgia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Islanda - Italia - Lettonia- Liechtenstein - Lituania - Lussemburgu - Macedonia di u Nordu - Malta - Moldova - Monacu - Montenegru - Nurvegia - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Regnu Unitu - Romania - Russia - San Marinu - Serbia - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Sguìzzera - Turchia - Ucraina - Ungheria