Prupià

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Prubià)

Prupià (o Prubià, o ancu Pruprià) hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Prupià

Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu Sartè
Cantonu Ulmetu
Codici INSEE 2A249
Codici pustali 20110
Merri Paulumaria Bartoli (2008-2014)
Intercumunalità Valincu-Sartinesi
Longitudina
Latitudina
Altitudina da 0 à 609 metri
Superficia 18,73 chm2 ettari
Pupulazioni 3243 a
Dinsità 173 ab./km²

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Prupià hè una cumuna di Corsica suttana impustata in u golfu di u valincu. Si trova à 13 chilometri di Sartè, sottiprifittura di a Corsica suttana è à 9 chilometri d'Ulmetu, capilocu di a pievi.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Prupià era un paisolu di a cumuna di Fuzzà. A parta si di u 1838, sottu à a Munarchia di Luddu, si custruisci una prima calata di 150 metri in Scoddu longu. A custruzzioni chì si finisci in u 1845, hè accumpagnata di a rializazzioni di u stradonu chì rilega Aiacciu è Prupià. A l'ebica, uni pochi di casi circondani a dugana è u paesi cumencia à crescia.In u 1840, Prupià duventa una parrocchja. Prupià hè duvintatu una cumuna in u 1860. A prima casa cumuna era in u carrughju di i Greghi.U prima merri, Gustaviu Casanova d'Aracciani, era natu in Sartè. U so primu aghjuntu era l'ulmisgianu Ghjancosimu Pianelli. I cunsiglieri erani Ghjaseppu Martinetti, Ghjansantu Ottaviani, Ghjanbattista Peretti, Ghjantumasgiu Pietri, Tumasgiu Rutali, Francescu Santoni, Ghjaseppu è Paulu Tomasi.

In u 1881, a cumuna cuntaia 894 abitanti, sicondu u ricensu di l'amministrazioni. In u 1974, a cumuna di Tivulaghju hè intigrata à quidda di Prupià pà furmà una cumuna sola.

Merri[mudificà | edità a fonte]

Gustaviu Casanova d'Aracciani (1860-1865) Antonu Leonetti (1865-1870) Ghjaseppu Tomasi (1870-1871) Antonu Leonetti (1871-1876) Tumasgiu Rutali (1876-1878) Antonu Leonetti (1878-1881) Francescu Casabianca (1881-1884) Ghjaseppu Fieschi (1884-1887) Ghjaseppu Bucchini (1887-1892) Paulu Tafani (1892-1896) Francescu Begliomini (1896-1900) Paris Peron (1900-1904) Carulu Bartoli (1904-1919) Paulu Leonetti (1919-1925) Dumenicu Lovichi (1925-1929) Ghjacumu De Peretti (1929-1935) Dumenicu Lovichi (1935-1940) Lisandru Bartoli (1940-1943) Carulu Cavalli (1943-1945) Francescu Sorba (1945-1965) Amadeu Brancaleoni (1965-1971) Emiliu Mocchi (1971-2001) Paulumaria Bartoli (2001)

Gallaria d'imagine[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Sartene et le Valinco, CRDP de Corse Géographie de la Corse, Adolphe Joanne, Hachette 1884.

Liami[mudificà | edità a fonte]

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza