Beddanova

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Villanova)

Beddanova hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Beddanova (Villanova)
Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu Aiacciu
Cantonu Aiacciu-5
Codici INSEE 2A351
Codici pustali 20167
Merri Antone Matteu Vincileoni (UDI)
Intercumunalità Paese Aiaccinu
Longitudina 8.66944
Latitudina 41.96000
Altitudina min:0m max:787 m
Superficia 1125 ettari
Pupulazioni 358
Dinsità 32 ab./km²

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Storia[mudificà | edità a fonte]

 STORIA DI BEDDANOVA

Hè abitata Beddanova da l'antichità più landana è ancu da a preistoria posta ch'elli ci so parechji « tafoni », ascunditoghji sottu à i scogli. Ci avarianu campatu i Celtiberi, i Cartaginesi è i Rumani.

U paesi anticu di u IXu seculu, Vichjoni, si saria chjamatu à u principiu « Ve-ghione », nomi d'urighjini celtibera (abitazioni di l'omu). U nomi di locu Campudunicu saria una sfurmazioni di Campu Punicu chì ramintaria l'uccupazioni cartaginesa. U nomi d'una culletta, a Punta d'Aquiloni, pudaria avè cum'è urighjini un campu rumanu, u campu di l'aculi (aquilae...).

À u XIXu seculu è in l'anni 1980, funu trovi dicini di pezzi d'oru rumani in a sponda di u golfu di Lava nantu à Beddanova... u famosu « tisoru di Lava ». À parta si da u IXu seculu, Vichjoni, cum'è tuttu u golfu di Lava è u liturali corsu in ginirali, patì l'assalti di i Mori. Una parti di l'abitanti di Vhcjoni è Campudunicu funu purtati cum'è schiavi. I casi eranu arruvinati è qulli chì firmavanu andedinu à stà in la sarra di Lisa (790 metri) sopra à u paesi d'oghji. A stretta trà dui muri chì da u mari par l'anzianu paesi di Vichjoni ghjugni à u campanili di Beddanova, si chjama « A Stretta di i Mori ». Issa strada duv'elli passavanu i invasori mori hè rifatta oghji è signalata pà a spassighjata à pedi.

À u XIVu seculu, sicondu a lighjenda, guidati da a vediva d'un signori di Lisa, chjamata Bianca Maria, quilli chì s'eranu stabuliti in Lisa fecinu à Beddanova in tornu à una surghjenti, a Murgana, chì hè a funtana di u paesi oghji. Villa Nova si vedi nantu à i carti di Corsica da u1506. Beddanova è u paisolu di San Fideli eranu una parti di a strada di i cappelli, da Santu Antoni in Aiacciu finu àl'uratoriu di a bocca à San Bastianu passendu pà u Binadettu (cumuna d'Alata).

Finu à u XVIu seculu, pà A stretta di i mori, cuntinueghjanu l'assalti sarracini è saranu stati distrutti parechji volti Beddanoda è i so paisoli.

Hè mintuvata Beddanova in lu Dialogo nominato Corsica di Monsignore Agostino Giustiniani (1470-1536) . Si tratta di una discrizzioni di a Corsica scritta da u vescu di u Nebbiu è 1522 et 1531. Quand'ellu ni hè à discriva a pievi d'Aiacciu, dopu à quilla d'Appiettu, dici cusì : dopu veni a pievi d'Aiacciu, duv'elli sò prima Villanova, sopra à Portu Pruvenzali, è po i paesi di Linare, Poggio, Petra, Pozzo di Borgo, à trè miglie da Ajaccio, l'Aghia di Giovanni, Montichi et in fini quillu d'Alataancu ellu à trè miglie da Ajaccio.

S'assumiglia issa discrizzioni à u rigistru di i taglii di u 1537, for di i divisioni di Beddanova chì ùn sò mintuvati (Latta 36 fochi, Pozzo di Borgo 36 fochi, Lagia di Zoani 17 fochi, li Montici 39 fochi, le Case Soprane 17 fochi, Pietra 31 fochi, lo Poggio d'Ajaccio 7 fochi, Villanova 16 fochi).

Par Beddanova si tratta di un abitatu à paisoli, chì una parti à l'epica hè disbitata par via di l'assalti turchi. Nantu à issu puntu a pupulazioni di a cappella di Santo Felle (San Fideli) a prudutta una richiesda davanti à l'Uffiziu di San Ghjorghju.

In lu 1541 a municipalità ghjinuvesa d'Aiacciu faci fà a torra di Pagliaghjolu (ditta di Capu di Fenu) è quilla di Lava. À pocu à pocu si stabulisci a paci ghjinuvesa.

I Biddanuvacci, i Biancamaria in Beddanova è i Scaglioli, i Casasoprana in San Fideli, curanu i so bandi di capri, i so orti, i so alivi è i so campi di granu (si trovanu à dicini l'aghji da tribbià in a cumuna). Veninu à campà cun elli pastori di Bicugnanu (Martinetti, Marcaggi, Mufraggi, Giacomoni...), di Vaddi di Mizana (Vincileoni, Casile) è di Bastelica (Capigriggi, Lozzi, Chiozza...).

A ghjesgia di a cappella di Santi Feli (San Fideli) si pò veda in un ducumentu di u 1730, fattu da indicà à u guvernu ghjinuvesi quali elli sò i prupiitarii è u valori di i tarri ch'ella cuntava d'acquistà a Sirinissima da stabuliscia si i culoni grechi. U prughjetti piantedi quì.

Finu à u 1862 Beddanova è i paisoli dipindianu d'Aiacciu è d'Alata. In lu 1862, cù 1 134 ettari è 325 abitanti, formanu una cumuna da sè, cumposta cù i paisoli di Beddanova, Saliccia, Vichjoni, San Fideli, Aghja d'Antunettu, u Poghju è i Scaglioli. Oghji i paisoli di Vichjoni è Aghja d'Antunettu sò bioti è i so casi arruvinati.

Cù a prima Guerra mundiali, u paesi perdi gran parti di i so forzi (24 nomi scritti nantu à u munimentu à i morti !). Dopu u 18, parechji lascianu u paesi par andà in cuntinenti o in i culunii francesi.

In lu 42 hè uccupatu u paesi da i Taliani, chì stanu in Beddanova, Capu di Fenu è Lava. Si sviluppa un gruppu di risistenti. Vinarà à l'appiattu dui volti u sottumarinu Casabianca in li marini di u paesi. Una volta par sbarcà ci l'armi, à siconda volta, in la nuttata da u 4 à u 5 di sittembri di u 43, quattru ghjorni nanzi à l'insurrizzioni di a risistenza corsa, par purtà in Algeri à Arthur Giovoni, capu di a risistenza. Ci sò li Biddanuvacci chì participeghjanu à issi uparazioni.

Dopu u 45 cuntinueghja à spupulà si Beddanova, a ghjenti andendu à spessu in Aiacciu. In lu 78 sarranu a scola.

À parta si da l'anni 90, cù un paisolu novu à a marina, I Costi di Beddanova, è cù i ritorni di paisani, à a ritirata o stanchi di a vita citatina, ci hè un certu rinnovu pà a cumuna. Oghji ci stanu guasi 400 abitanti à l'annata è una millaia d'istatina. Sò stati rifatti a ghjesgia è u campanili, si sò aparti stradi pà i spassighjati à pedi, l'alberghi campagnoli è una casa di l'ospiti. Una ustaria, cù una cucina corsa tradiziunali d'alta qualità, hè dinò un locu d'animazioni. Cumuna campagnola, dà i prudutti bunissimi fatti da i pastori di u paesi.

Beddanova, chì voli pruteghja i so siti, u so ambienti u so tarritoriu agriculu è u so liturali, hè u « pulmoni verdi » di u circondu d'Aiacciu.

Paesi corsu cù un carattaru forti, entri in lu XXIu seculu scigliendu una qualità di vita strasurdinaria è aprendu si à pocu à pocu à l'agroturisimu.

Merri[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza