Guagnu

À prupositu di Wikipedia

Guagnu hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Guagnu
Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu
Cantonu dui sorru
Codici INSEE 2A131
Codici pustali 20160
Merri
Intercumunalità
Longitudina
Latitudina
Altitudina 750m
Superficia ettari
Pupulazioni 139
Dinsità ab./km²
File:Imagina benvinuta.jpg
Guagnu

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Guagnu si trova a 750m d'altitudine. A l'este ci sò muntagne di più di 2000m è listessu à u nordu. Guagnu si trova dinò ind'è ciò chì si po chjamà u rughjone di i lavi chì ùn so cà une pocche d'ore di marchja di u paese : Ninu, Crena, l'Oriente, l'Onda. U clima hè secu, l'aria pura è d'invernu a neve hè assai prisente ( menu ch'in li tempi ), d'istate u sole hè caldu assai. A strada chì ghjunghje in Guagnu pianta quà.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Si pensa chì Guagnu vene sicuramente di a parolla "gualdagnu", sprissione chì sprimava un cuntratu trà un pruprietariu d'animali è un pastore. Cio chì hè di sicuru ghjè chì u nostru paese fù pà a maiò parte un locu di pastore è di purcaghji è chì u nome di Guagnu si trova nant'à e carte di u 15emu seculu. Guagnu fù creatu versu u mezzu di u quindecesimu seculu innanzu chì Genuva cedessi a Corsica à l'uffiziu di San Ghjorghju, una banca ricca è putenta ch'invadisce l'isula. I Guagnesi impauriti fughjenu i so lochi pà stalassi in a valle di u Cruzzinu: "Guagnesi è Pastricciulesi sò cum'è babbi è figlioli".

Merri[mudificà | edità a fonte]

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì Guagnu fussi mintuvatu in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:

  • in u pruverbiu: Guagnu, Guagnu. Odiu, sangue è lagnu.
  • in u pruverbiu: Guagnese, Guagnese, amichi d'un mese. È s'è più dura, hè contr'à natura.
  • in u pruverbiu: Guagnesi è Pastricciulesi sò cum'è babbi è figlioli.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Liami[mudificà | edità a fonte]

da vede dinù[mudificà | edità a fonte]


Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza