Otta

À prupositu di Wikipedia

Otta hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana. Tocca u mare è u situ di Portu cunnisciutu in lu mondu sanu hè postu annant'à i so tarreni cumunali. Ci stanu à pocu pressu 400 abitanti parmanenti (Portu inclusu). U paese storicu hè à una altura di circa 350 metri, à circa 5 chilometri da u mare.

Otta

Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu
Cantonu Sevinfora (pieve)
Codici INSEE 2A198
Codici pustali 20150
Merri
Intercumunalità
Longitudina
Latitudina
Altitudina
Superficia ettari
Pupulazioni 452
Dinsità ab./km²


Geografia[mudificà | edità a fonte]

Situazione[mudificà | edità a fonte]

Otta hè una cumuna di u liturale di a Corsica suttana, era situata prima ind'a vechja pieve di Sia diventata più tardi Sevinfora, in l'anticu diocesi di Saone è a vechja ghjurisdizione di Vicu.

Cumune limitrofi[mudificà | edità a fonte]

Storia[mudificà | edità a fonte]

Stemma di Otta

A cumuna di Otta era lucalizata ind'a vechja pieve di Sia diventata tardi poi più Siasalogna Sevinfora (pieve), in l'anticu diocesi di Saone, ind'a vechja giurisdizione di Vicu.

Mediuevu[mudificà | edità a fonte]

Durante i seculi, a pieve di Sevinfora (pieve) hà fattu parte di un feudu duminatu da i Signori di Leca da cui u campu si distendìa di u sudu di Calvi finu à u nordu di Pruprià. I Signori di Leca si sò rivultati contru à u duminiu ghjinuvese, durante un periudu dettu "guerre di i Cinarchesi", ma funu vinti è massacrati. Di tuttu questu territoriu, i guvernatori ghjinuvesi ùn avìanu lasciatu à i signori di Leca chì a pieve di Vicu è u Niolu.

Demugrafia[mudificà | edità a fonte]

Evuluzione demugrafica
1962 1968 1975 1982 1990 1999
364 444 367 408 460 452

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì Otta fussi mintuvatu in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu in i pruverbii:

  • Guagnu, Guagnu. Odiu, sangue è lagnu.
  • Guagnese, Guagnese, amichi d'un mese. È s'è più dura, hè contr'à natura.
  • Otta, Otta, attenti à a cotta : Face rifarenza issu dettu à u scogliu chì s'avvede in lu ritrattu è chì minaccia da sempre di cascà.
  • Otta, paese maladettu
Nè stacciu nè cantarettu.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Liami[mudificà | edità a fonte]

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza