Piazza di A Corte (Bastia)

À prupositu di Wikipedia
U Palazzu di i Guvernatori è u Palazzu di i Nobili Dodici, piazza di A Corte in Bastia
A lastra bislingua

A Piazza di A Corte, in francese Place du Donjon, hè una piazza situata in a Citatella di Bastia.

Situazione[mudificà | edità a fonte]

Hè a piazza principale di a Citatella di Bastia. Ci si entra da fora (da u corsu Favale) pè u Passaghju Rosaguti, chjamatu E Loghje.

Ci sò duie porte per entre Piazza di A Corte. Sopr'à a segonda, c'eranu l'arme di a Republica di Ghjenuva. Sò state cacciate è sguassate dopu à a rivuluzione francese.

Origine di u nome[mudificà | edità a fonte]

U so nome anticu hè Piazza di A Corte. Sta "corte" face riferenza à a corte di ghjustizia chì era stallata in Citatella.

U nome Place du Donjon hè venutu dopu à a cunquista francese di a Corsica. L'armata di u Rè di Francia si stalla in u palazzu di i guvernatori è i francesi chjamanu u palazzu "Donjon" [1] .

Piazza di A Corte

Case storiche[mudificà | edità a fonte]

A piazza hè circundata da edifizii storichi chì anu fattu a storia di a cità : u Palazzu di i guvernatori, u palazzu di i Nobili Dodeci, U Vicariatu (Casa Zerbi), A Casetta (Casa Tagliacarne).

A Casetta è Casa Zerbi

Palazzu di i guvernatori[mudificà | edità a fonte]

L'attuale custruzzione di u Palazzu di i Guvernatori hè stata custruita da u 1448 è hè stata compia in u primu quartu di u XVI seculu .

U palazzu hà ghjuvatu di residenza principale di i guvernatori da a fine di u XV seculu finu à a fine di a duminazione genuvese, à u XVIII seculu . Era ancu tribunale di ghjustizia è prigiò. E so facciate è i so tetti sò stati classificati cum'è munumenti storichi in u 1977 [1] , .

A facciata di u Palazzu di i Guvernatori di Bastia

Palazzu di i Nobili Dodeci[mudificà | edità a fonte]

I Nobili Dodeci

U palazzu di i Nobili Dodeci, in francese Palais des Nobles Douze o Pavillon des Nobles Douze hè una casa chì si trova à fiancu à u Palazzu di i Guvernatori. Fù creatu intornu à l'anni 1703.

I "Nobili Dodeci" eranu una istituzione riservata à i Corsi, in particulare à e grande famiglie. I Nobili Dodeci eranu eletti per dui anni. Assistianu è cunsigliavanu u guvernatore ghjenuvese.

Ponu esse cunsiderati cum'è i primi diputati di e pieve.

Sott'à a duminazione francese, u bastimentu hè statu pigliatu da l'armata, chì ci hà stallatu i so scagni.

Oghji sò occupati da i servizii di u patrimoniu di a cumuna di Bastia [1] .

A facciata d'orìgine ùn era micca quella chì si pò vede avà. Si pudia vede un decoru dipintu, chì rapresentava l’arme di a Republica di Ghjenuva sustinuti da dui grifoni .

A Casetta, o Casa Tagliacarne[mudificà | edità a fonte]

A Casetta, o Casa Tagliacarne

À l'orìgine hè una casa di a famiglia Tagliacarne. Antonio Tagliacarne era un impresariu di Levantu, un paese di a riviera ligure. In lu 1480 dumandò à a Ripublica di Ghjenuva u permessu di custruisce una vintina di case attornu à a furtificazione iniziale di La Bastìa .

Hè cusì chì hè natu u quartieru di Terra Nova. Diventa u primu podestà (u merre) di a cità, da u 1488 à u 1498.

A casa hè chjamata "Casetta" per via di a so dimensione uriginale, assai più chjuca chè quella d'avà. I piani superiori sò stati aghjuntu dopu. Sottu à a duminazione ghjenuvese, a Casetta servia di merria. Hè quì ch'ella s'addunia a « Magnifica Comunità della Bastia », l’equivalente di u cunsigliu municipale [1] .

U Vicariatu, o Casa Zerbi[mudificà | edità a fonte]

Era a casa di u vicariu di u guvernatore. U vicariu hè quellu chì assistia u guvernatore ghjenuvese è chì rendia a ghjustizia. Era a segonda persona a più impurtante daretu à u guvernatore.

Quandu u vicariatu fù trasferitu à l'internu di u Palazzu di i Guvernatori, a casa diventa a pruprietà di a famiglia Centurione. Tandu fù acquistatu da Paulu Zerbi (1582-1635), chì era podestà di a cità. L'alzò d'un pianu è u furtificò, aghjunghjendu una torra, una cisterna. Tandu era cunnisciuta cum’è « Casa Zerbi » [1] , [2] .

Casa Zerbi, l'anzianu vicariatu

Altri lochi storichi[mudificà | edità a fonte]

A cisterna di A Chjappa[mudificà | edità a fonte]

Sottu à a Piazzetta ci si pò vede sempre avà una cisterna. Hè di l'epica ghjenuvese. Servia à furnisce l'acqua a citatella in casu d'assaltu. Ci n'era d'altre in i piani inferiori di u palazzu di i guvernatori.

Chjosa durante parechji anni, si pò avà visità. Hè stata resa accessibile à u publicu in u 2020 dopu à i travagli di u teatru Mantinum [1] .

A cisterna di A Chjappa

Note è referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 Jean-Baptiste Raffalli; Fernande Maestracci; Max Boulmer, Bastia : musées, monuments, promenades, Monum - Ed. du patrimoineª ed., 2003. ISBN 978-2-85822-697-9, OCLC 717275677.
  2. Pierre-Louis Alessandri; Serena De Mari; Ghjermana De Zerbi, Almanach : tradizione viva di Bastia è di u so circondu : histoire, religion, littérature, arts et architectures, vieux métiers, jardins, maisons historiques, tradition orale, musique, Comité des fêtes et de l'animation du patrimoineª ed., 2006. ISBN 978-2-9525608-0-1, OCLC 67609495.


Articuli cunnessi[mudificà | edità a fonte]