Filetta sischese

À prupositu di Wikipedia
A filetta sischese
Woodwardia radicans
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Pteridophyta
Classa Filicopsida
Ordine Polypodialesagales
Famiglia Blechnaceae
Generu Woodwardia
Nome binuminale
Woodwardia radicans
(L.) Sm., 1793
A filetta sischese

A filetta sischese (Woodwardia radicans) hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Blechnaceae. U generu Woodwardia vene da u botanistu inglese T.J. Woodward (1745-1820) è u nome latinu radicans face referenza à u fattu chì 'ssu tipu di filetta hè molta radicuta. Hè una filetta gigante: e fronde di a filetta sischese ponu ghjugne sin'à 2 metri. Sò dinù larghe sin'à 50 cm. E fronde di l'annu si sviluppanu di veranu è una volta chì quesse sò crisciute, e fronde di l'annu scorsu spariscenu. E fronde sò verde chjaru quandu a pianta hè ghjovana eppo dopu verdi più bughju.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A filetta sischese hà una distribuzione subtropicale mediterrania è atlantica. In Europa hè presente in iSpagna meridiunale, in Grecia, in Macedonia di u Nordu è in piccole arghje in prussimità di e coste di u Mare Neru. In l'areale di u Mare Terraniu, a filetta sischese si scontra in qualchì locu in Algeria, in Creta, in Italia, in Sicilia è in Corsica, in u Capicorsu.

In Italia, a filetta sischese hè prisente in Calabria, annantu à l'Aspromonte (pisce di u Monte Trepitò è di Galasia) è u Monte Poro, soprattuttu in e parte di u parcu di u Serre Calabria o vicinu à u fiume Milo, territoriu di a cumuna di Polia, è ancu in Sicilia in certe gole di u Peloritani è in Campania, è annantu à Ischia. Longu à u corsu superiore di u fiume Stilaru, vicinu à a piscia di Marmaricu, in a zona di Bivongi, omu trova numerosi campioni. Più di 2000 campioni di filetta sischese crescenu longu à e sponde di u fiumicellu Valle Ruffa, annantu à u territoriu cumpresu trà e cumune di Drapia, Spilinga è Ricadi, è vicinu à u fiume Milo, annantu à u territoriu di a cumuna di Polia: si tratta di u più cuncintramentu impressiunante di 'ssa pianta rara scuperta à 'ssu ghjornu in u mondu. In 'ssa valle, 'ssa filetta hà truvatu u so ambiente ideale : forte umidità, debule luce diretta è timperature cumprese trà 10 è 25°C.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Esistenu in Corsica bon' parechje spezie di filetta, frà e quale si pò mintuvà: a filetta cumuna, a filicastrella, a filetta sarpina, eppo a filetta sischese, rarissima, chì ùn si trova ch'è in u Capicorsu, in Siscu. A filetta sischese hè stata scuperta in Siscu, di un puntu di vista scentificu, in u 1963, longu e vadine di Purcili è Cipriaca, à un altura cumpresa frà 120 è 230 metri. A filetta sischese si trova à 3,5 kilomitri di u mare, in un locu umidu è umbrosu. In 'ssu situ di a valle di Siscu, a filetta sischese, d'origine trupicale, pare abritata da u grecale. Hè assuciata culà incu l'alzu è l'erba bicchina.

A filetta sischese hè molta dillicata è minacciata apposta chì ùn ci sò ch'è un centu di pedi, frà i quali uni pochi sò stati distrutti.

Prutezzione[mudificà | edità a fonte]

A filetta sischese hè prutetta da:

  • a Cunvinzione di Berna : annessu I
  • a lista di e spezie prutette in Francia : annessu I

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]