Filetta cumuna

À prupositu di Wikipedia
Pteridium aquilinum
Pteridium aquilinum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Pteridophyta
Classa Filicopsida
Ordini Polypodiales
Famiglia Dennstaedtiaceae
Genaru Pteridium
Nomu binuminali
Pteridium aquilinum
(L.) Kuhn, 1879

A filetta cumuna (Pteridium aquilinum) hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Dennstaedtiaceae.[1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Si tratta di una pianta arbacea vivaci di crescita trimenda (pò aghjunghja sinu à 2 metri d'altezza), incù un grandi rizomu rampicanti, da induva emerghjini i frondi annuali. I frondi ani un cuntornu triangulari è poni aghjunghja un metru di longu, a più larghezza grandi essendu supiriori à 50 cm. I divisioni più chjuchi sò lungarini, più o menu, incù i marghjini di solitu intrei. Di vaghjimu, u culori passa da u verdi à u russicciu.

I sori sò liniari, disposti longu à a marghjina annantu à a pagina infiriori è ricuparti da a marghjina piigata. A sporificazioni principia à a fini di u branu è dura l'istati sanu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A filetta cumuna hè una spezia cusmupolita, sparta in tutti i righjoni timparati, tantu in l'emisferu nordu ch'è in l'emisferu sudu, da u liveddu di u mari sinu à più di 2000 metri d'altitudina.

Cresci annantu à i terri silicei, ancu aridi, in i boschi, l'aresti è i pasciali. In i chjarini è i pasciali, pò furmà una filicaghja, veni à dì un cupartu stesu è densu. A so prupagazioni annantu à vasti stesi hè u segnu di una prubabili digradazioni di l'ambienti chì l'incendii prupiziani a so ricrescita è a so multiplicazioni.

Datu i so prubità tossichi, hè una gattiva arba di i pasciali.

A filetta cumuna hè mori prisenti in Corsica.[2]

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

A filetta hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu:

  • in a sprissioni: ùn cunnoscia più a filetta chì significheghja[3]: avè sminticatu a Corsica è a so cultura

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  • Ettori, Farrandu, Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses, Parighji: Rivages, 1984

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in talianu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  3. Ettori (1984).

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]