Creta

À prupositu di Wikipedia

Creta (in grecu Κρήτη, Kriti), officialmente Periferia di Creta (in grecu Περιφέρεια Κρήτης, Perifèria Kritis) hè un' isula di u Mare terraniu è una periferia greca di 623 065 abitanti, u capilocu essendu Candia (ò Iracliu). U territoriu regiunale hè custituitu guasi intiriamente da l'isula omonima, a più grande isula di a Grecia è a quinta 8 261 km2) per grandezza frà quelle di u Mare terraniu, dopu à Sicilia, Sardigna, Cipru è Corsica; u restu di u territoriu di a periferia hè custituitu da un grande numeru d'isule minore è isulotti chì circondanu l'isula maestra, trà a Gozzo, u puntu più miridiunale di l'Europa fisica. Creta hè distante di circa 95 km da a Grecia cuntinentale è custituisce a limita meridiunale di u mare Egeiu è quellu settentriunale di u mare Libicu.

A suddivisione amministrativa hè ripartita in 24 cumuni (dhimi) distribuiti in quattru unità perifiriche chì anu per capilocu Candia, A Canea, Lasithi è Rethymno; u territoriu intieru currisponde à una di i 7 diocesi istituiti incù u prugramma Callicrate, è ancu à a chjesa ortudossa di Creta, retta in statutu di meza autunumia da un arcivescu ma posta sottu a ghjurisdizione di u Patriarcatu ecumenicu di Custantinopuli.

Trà u III è u II millenniu a.C. l'isula fù u centru di a civiltà minoica, chì fù trà e prime civiltà avanzate d'Europa, chì avia in Cnossu, Cidonia è Festo i so centri principali. In u corsu di i seculi fù cunquistata è abitata da micenii, grechi, rumani, bizantini, musulmani andalusi, veniziani, è turchi ottumani finu à l'unificazione definitiva incù u statu grecu in u 1913.

Creta hè trà e principale distinazione turistiche di a Grecia per via di i numerosi siti archeulogichi è naturalistichi è per u so patrimoniu culturale specificu, espressu à traversu parechje spicificità linguistiche, litterarie, musicale è gastrunomiche.

Geugrafia fisica[mudificà | edità a fonte]

Creta hè a quinta isula più vasta di u mare terraniu è si trova à u sudu di a terraferma greca: Capu Tripiti annantu à l'isula di Gavdos hè u puntu più miridiunale di a Grecia.

U nome di l'isula pruvene da a prisenza di una grandissima quantità di creta (o arzilla, materiale imprudatu da l'abitanti per custruisce utensili è vasi). Hà una forma stretta è longa è sipara u mare Egeiu da u mare Libicu. U so terrenu hè in massima parte muntosu è e pianure custituiscenu una percentuale minore di u so territoriu. Frà quelle a più impurtante hè a piana di Messarà, posta in a zona centru-meridiunale.

Trà i massicci muntosi i più impurtanti sò:

  • U massicciu di u monte Ida chì culmineghja à 2.456 metri
  • I Sipanieli (i monti bianchi) chì righjunghjenu un'altitudine di 2.454 metri
  • Dikti Oros : a cima più alta righjunghje i 2.146 metri.

E coste sò in generale moltu frastagliate ma esistenu prufonde differenze trà a costa settintriunale è quella meridiunale. A prima hè più dinsamente pupulata per via di e catene custiere chì falanu più pianu versu u mare. A siconda invece hè per u più ripida è hà un clima moltu più asciuttu è hè stata sempre pocu pupulata.

Isule minore[mudificà | edità a fonte]

Numarose sò l'isule è l'isulotti chì si trovanu à breve distanza da e duie coste. À a costa sittentriunale appartene l'isula di Dia (municipalità di Gouves). À a costa meridiunale appartenenu l'isule di Gavdos Mikronissi è Chrysi.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Origine[mudificà | edità a fonte]

A prima civiltà mediterranea ricolla à l'età di u bronzu in circa 3000 a.C., è fù definita "minoica", termine derivatu da Minossu è inventatu da l'archeulogu britannicu Arthur Evans, chì fece cunnosce a cità di Cnossu in Creta.

Figura principesca riprinsintata in u Palazzu di Cnossu

A pusizione geugrafica vantaghjosa di l'isula favurì u sorghje di un imperu marittimu chì da u Mare Egeiu cuntrullava una reta cummerciale chì righjunghjia l'Egittu, a Siria, e rigione situate à u nordu di u mare Neru è l'Occidente.

A civiltà critesa prisenta una scrittura ieroglifica cuneiforme dinuminata "lineare A", chì, à a differenza di a scrittura "lineare B" micenia, ùn hè stata ancora dicifrata; una tistimunianza di sta scrittura hè a tavuletta di Festo. U centru ecunomicu è puliticu di Creta eranu i palazzi. Pudemu benissimu capisce ch'è a pupulazione ùn era micca disposta à fà a guerra, postu ch'è e cità ùn eranu micca prutette da muri. L'affreschi ritruvati in i palazzi (com'è in u casu di Cnossu) ci mostranu scene di ceremonie riligiose, prucissione, cumpetizione trà atleti (a più famosa era quella di u saltu di u toru) chì ancu e donne ci pudianu participà com'è ancu in vesta di sacirdutesse è in e prucessione è decurazione incù elementi naturalistichi. Si pinsava ch'è à l'iniziu si fusse sviluppatu un cultu di a vegetazione. Molti sò infatti i santuarii naturale com'è e grotte, fonte è monti, postu ch'è à l'iniziu e cirimonie riligiose si svulghjianu à l'apertu, à cuntattu incù a natura. Solu dopu parechji lucali fubbenu didicati à u cultu ancu à l'internu di i palazzi. nantu à e divinità minoiche si sà pocu: l'unica figura ritruvata hè feminile è hè ritratta in tanti piccule statuette. In ella i studii ricunnoscinu a grande dea matre chì incarna a fertilità; hè accumpagnata à spessu da sarpe, lioni è acelli.

A dicadenza di i Critesi[mudificà | edità a fonte]

A Thera, oghje Santorini, intornu à u 1600 a.C. esplose un vulcanu. Suvitò una seria di terramuti ch'è ancu Creta risentì, da quellu mumentu principiò a so dicadenza, di a quale ùn sò micca cunnisciute e raghjone. In u 1400 a.C. circa, Creta ùn pobbe micca resiste à l'invasione di i Micenii, un populu bellicosu di a cità di Micene, posta in u Pelopunnesu: u grande palazzu di Cnossu fù di novu distruttu è ùn fù più ricustruitu.

Periodu rumanu è bizantinu[mudificà | edità a fonte]

L'eserciziu di a pirateria purtò Creta in cunflittu cù i Rumani. Quintu Cecilio Metello a cunquistò in u corsu di una campagna contru à i pirati da u 69 a.C. à u 67 a.C.. In u 34 a.C., dopu à a Dunazione d'Alissandria, l'isula fù ciduta da Marcu Antonio à Cleopatra d'Egittu; fù dopu cunquistata da Ottaviano, dopu à a battaglia d'Azio contru à a flotta egizziana. Incù a riforma augustea di u 27 a.C. fù incurpurata in a pruvincia di Creta è Cirene è incù a riforma diuclezianea fù di novu siparata è fece parte di a prefettura à u pretoriu d'Illiricu, Italia è Africa. Incù a spartizione definitiva di l'imperu à a fine seculu IV d.C. Creta fù integrata in l'Imperu bizantinu.

Duminazione araba[mudificà | edità a fonte]

Creta subì a duminazione araba da u 826 à u 961, annu chì fù ricunquistata da u generale bizantinu Niceforo Foca, destinatu dopu à cullà annantu à u trone imperiale.

Periodu venizianu: Candia[mudificà | edità a fonte]

Lione nimbatu incù u libru di u vangelu di San Marcu trà e zampe. Iraklion, Creta

In seguitu à l'evvenimenti di a Quarta cruciata fù occupata da i Veneziani da u 1204 à u 1669 è chjamonu l'isula com'è a so capitale, Candia.
Eretta à ducatu annantu à u mudellu di a Ripublica di Venezia in u 1212, fù divisa in feudi racolti in sei rigione, ognuna essendu assignata à culoni di un di i sestieri di Venezia. U guvernu autunomu di l'isula fù inoltre urganizatu annantu à u mudellu di quellu venizianu, à traversu un sistemu d'assemblee.

Munumenti è lochi d'interessu[mudificà | edità a fonte]

Vole di Samariá, in u sudu-punente di l'isula
A cala di Balos è l'isula di Gramvousa

Cultura[mudificà | edità a fonte]

Musica[mudificà | edità a fonte]

Parechji mudelli di a lira critesa, u strumentu più diffusu di l'isula

Pulitica[mudificà | edità a fonte]

Suddivisione amministrativa[mudificà | edità a fonte]

Unità perifiriche[mudificà | edità a fonte]

Unità periferica Cumuni n° Pupulazione Superficia
(km2)
Densità
(ab/km2)
Candia 8 304.270 2.641 115,21
A Canea 7 150.387 2.376 63,29
Lassithi 4 76.319 1.823 41,86
Retimno 5 81.936 1.496 54,77
Creta 24 612.912 8.336 73,53

Cumune[mudificà | edità a fonte]

A Canea

In seguitu à a riforma in vigore dapoi u 1a ghjinnaghju 2011 Creta hè divisa in e siguente cumune:

U centru abitatu di Kritsa, in a cumuna di Agios Nikolaos

Prefetture[mudificà | edità a fonte]

In u sistemu anticu di suddivisione amministrativa, Creta ùn era micca divisa in 4 prefetture chì currispondenu à l'attuale unità perifiriche.

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

A Grecia hà una tradizione agricula, ma dapoi l'anni sissanta hà scumpiitu un nutevule sforzu d'industrialisazione chì l'hà permissu d'esse ammissa à a Cumunità ecunomica eurupea. In u sittore industriale hà avutu infatti un forte sviluppu in particulare in u sittore tessile (soprattuttu u cutone, ma dinù e fibre sintetiche) in u sittore alimintare (industrie vinicole, zuccherifiche, oleifiche, birrifiche) è in a manifattura di u tabaccu.

U pruduttu principale hè u frumentu, ma sò cultivati ancu l'orzu, u granone, u risu è a vena. L'oliu d'alivu hè una pruduzzione impurtante per a Grecia (hè u terzu pruduttore à u mondu), inoltre pruduce uva (da a quale si ricavanu vini, rinumati ancu à l'esteru) è l'agrumi, distinati in bona parte à l'espurtazione.

Infine, di grande impurtanza è in cuntinua crescita, hè u cuntributu di u turismu incù u sviluppu di numerose alberghi è paesi turistichi incù animazione.

Infrastrutture è trasporti[mudificà | edità a fonte]

Aeruporti[mudificà | edità a fonte]

Nantu à l'isula ci sò sei aeruporti frà i quali trè anu un trafficu cummerciale[1]:

Aeruportu ICAO IATA Tipolugia Lungh. Pista
in m.
Passaghjeri
2010
Aeruportu di Candia-Nikos Kazantzakis LGIR HER civile 2.680 4.907.337
Aeruportu di A Canea-Suda LGSA CHQ civile/militare 3.347 1.654.864
Aeruportu di Sitia LGST JSH civile 2.074 38.859
Aeruportu di Kasteli LGTL -- militare 2.991 n.di.
Aeruportu di Timbaki LG54 -- militare 2.713 n.di.
Aeruportu di Maléme LG03 -- civile 1.050 n.di.

Persone liate à Creta[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Da l'aeruporti di Heraklion, Chania è Sitia.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Fonte[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.