Arte rumànica in Corsica

À prupositu di Wikipedia
A chjesa di A Trinità, in Aregnu
San Mighele di Muratu
A catedrale di Mariana, detta "A Canonica" in Lucciana

In storia di l'arte, l'arte rumànica hè un muvimentu di pruduzzione artisticu chì principia à u Xu seculu, è dura sin'à u XIIIu seculu. In Corsica si ritrova in e numerose cappelle è chjese spaperse in l'isula sana.

A catedrale di Nebbiu, in San Fiurenzu

A Corsica ne hà cuntatu duie centu[1]. Certe sò state distrutte, d'altre trasfurmate è ingrandate, parechje si ponu sempre vede.

Detagliu di a facciata di a Canonica, in Lucciana

L'arte rumànica in Corsica hè marcata da l'influenza pisana. Si parla d'arte rumànica di stilu pisanu. A custruzzione di l'edifizii rumànichi in l'isula si face quandu a Corsica hè amministrata da Pisa.

U tìmpanu di a chjesa San Quilicu di Cambia

Orìgine[mudificà | edità a fonte]

A Corsica pisana[mudificà | edità a fonte]

E republiche marinare à u Medievu

Intornu à l'annu Mille, a storia di a Corsica si ritrova ligata à a Republica di Pisa, una di e putenze di u Mediterraniu tandu.

In u 1077, pè rinfurzà a presenza di a Chjesa, u papa Gregoriu VII incarica l'amministrazione di a Corsica à u vescu di Pisa, Landolfu.

À partesi da u 1091, u papa Urbanu II rinforza l'impurtanza di Pisa in Corsica è cede à u vescu di Pisa pudere piu forti.

L'organizazione di a Chjesa in Corsica hè reurganizata in trè punti :

- E cinque vescuvati primitive (Mariana, Aleria, Aiacciu, Sagone è Nebbiu) sò riattivati. Aleria, Aiacciu è Sagone sò messe sott'à u cuntrollu di l'archivescu di Pisa. Mariana è Nebbiu sò messe sott'à u cuntrollu di l'archivescu di Ghjenuva.

- Ste vescuvati sò elle stesse divise in pieve. In ogni pieve hè custruita una chjesa impurtante, chjamata anch'ella "pieve" o "chjesa piuvana". Sta chjesa si trova di regula à u centru geograficu di u territoriu di a pieve, à listessa distanza di l'abitatu spapersu. Si trova spessu isulata. Hè solu quì ch'ellu si face u battezimu.

Vede a pagina : Lista di e pieve di Corsica

D'altre chjese segundarie è cappelle sò custruite.

- À partesi da u 1080, parechje abbazie di Tuscana è di Liguria si stallanu in Corsica. E più impurtante eranu trè : San Gorgonio di l'isula di a Gorgonia, San Venerio del Tino è San Mamilianu di l'isula di Montecristu. I ricchi pruprietarii, i signori, li danu terre per stallassi. Participeghjanu cusì à cristianizà a pupulazione.

Un stilu novu : l'architettura rumànica[mudificà | edità a fonte]

Un grande prugramma di custruzzione (o di ricustruzzione) di e chjese principia tandu. Sò centinaie d'edifizii chì sò alzati. L'architetti pisani adopranu un stilu novu, chì serà chjamatu più tardi rumànicu. Sò tecniche nove chì sò impiegate da l'architetti è l'artigiani pè a custruzzione.

In Corsica stu stilu rumànicu copia u mudellu di e chjese di a Tuscana vicina.

In l'isula sana sò custruite catedrale, chjese è cappelle. Pè u più sò cuncentrate in u nordu este di a Corsica, è in Balagna.

Sò alzate catedrale maiò (A Canònica in Mariana, Santa Maria in San Fiurenzu), ma dinù chjese piuvane à u centru d'ogni pieve, è cappelle segundarie.



Caratterìstiche[mudificà | edità a fonte]

Pianu[mudificà | edità a fonte]

E chjese rumàniche di Corsica anu di modu generale un aspettu semplice. A catedrale di Mariana hè a più grande (33 metri di lunghezza).

A maiò parte di l'edifizii rumànichi di Corsica sò fatti nant'à un pianu cù una nave unica, cù un'àbside meza circularia cù una volta, orientata à l'Este. In Corsica ùn ci hè nisuna chjesa cù un transettu.

Ci sò trè esempii di chjesa cù una doppia àbside : Santa Cristina di E Valle di Campulori, Santa Marione di Corti, Santa Maria Chjappella in Ruglianu. Una sola chjesa presenta una trìplice àbside, hè quella di San Pancraziu in Castellare di Casinca.

Solu e catedrale di Mariana è di Nebbiu anu una nave centrale separata nant'à i so lati da culonne è pilastri.

I muri sò zeppi, l'aperture sò poche.

Materiali di custruzzione[mudificà | edità a fonte]

I custruttori di l'edifizii rumànichi impiegavanu e petre trove sopr'à locu. E chjese custruite à st'epica sò dunque u spechju di a diversità geològica di a Corsica. A diversità di i materiali impiegati hè grande : granitu, calcariu, matticciu, màrmeru cipullinu...

A pulicrumia di certe chjese (San Mighele di Muratu, A Trinità d'Argenu) nasce di l'assuciazione di sti differente petre.


E catedrale[mudificà | edità a fonte]

A Corsica hà cuntatu sei diòcesi : Aleria, Mariana, Nebbiu, Sagone, Aiacciu è Accia. Di ste sei diòcesi, fermanu trè catedrale di stile rumànicu : Nebbiu, Mariana è Sagone.

A catedrale di Mariana, detta A Canònica[mudificà | edità a fonte]

Santa Maria Assunta, catedrale di Mariana

In u 1119 hè custruita a catedrale di Mariana, chjamata A Canònica. Hè fatta nant'à un pianu à trè nave separate da culonne. E petre venenu da Capicorsu. Sò blocchi di metre di matticciu cipullinu. A tecnica di custruzzione di i muri chì alterna petre alte è fine dà un'impressione di rigature rimanda à u stilu ch'ellu si pò vede in a chjesa Sant'Alessandro di Lucca, in Tuscana.

A facciata di A Canònica


A facciata ella hè cumposta di lèsene di trè manere differente chì face pensà à a chjesa Santa Maria del Regno d’Ardara, in Sardegna, o à quella di San Sisto, in Pisa.

I decori scultati di A Canònica sò pochi. Ci sò arcatelle ceche nant'à l'àbside chì riposanu nant'à mudiglioni.

Nant'à l'entrata principale ci hè un arcu scultatu cù una frisa d'animali è un soprusciu decuratu di mutivi.

Nant'à a facciata sud ci sò dinù mutivi geometrichi, listessi à quelli chì si ponu vede in Pisa, nant'à a chjesa San Sepolcro.


A catedrale di Nebbiu[mudificà | edità a fonte]

In a Catedrale di Nebbiu si vede bè l'influenza pisana. A facciata hè cumposta nant'à u listessu mudellu chè quella di u Domu di Pisa, ch'ella sia pè l'architettura o l'ornamentazione.

A catedrale di Sagone[mudificà | edità a fonte]

E chjese piuvane[mudificà | edità a fonte]

A chjesa piuvana hè chjamata dinù chjesa pievana, pievanìa, chjesa matrice o più simpliciamente "pieve". Hè a chjesa a più impurtante di u rughjone à u medievu, quandu i paisoli eranu spapersi, chjuchi è pocu abitati. E chjese piuvane sò tandu custruite à u centru di a pieve. A pieve hè dinù u nome di a circuscrizzione amministrativa è religiosa chì i Pisani tornanu à creà per lancià un prugramma di custruzzione di e chjese. Geneviève Moracchini-Mazel in i so travagli ne hà ricensatu un centu.

Aregnu : A Trinità[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve d'Aregnu

Muratu : San Mighele[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Bivincu

Castellare di Casinca : San Pancraziu[mudificà | edità a fonte]

San Pancraziu o San Brancà, chjesa piuvana di a pieve di Casinca

A Casalta : Santa Maria di a Natività[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve d'Ampugnani

Altiani : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Rogna

Rustinu : Santa Maria Riscamone[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Rustinu

Corti : Santa Marione[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Tàlcini

Brandu : Santa Maria di e Neve[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Brandu

Furiani : Santa Maria[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve d'Ortu


Càrbini : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Càrbini

Cànari : Santa Maria[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Cànari

Lumiu : San Petru è San Paulu[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Lumiu

Si ritrovanu sumiglie cun e chjese pisane di Santa Cristina è San Piero a Grado.

E Ville di Pàrasu : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Tùani


Santa Lucia di Tallà : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve d'Attalà

A Grossa : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Bisughjè

Calinzana : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve d'Àrmitu

Corti : San Ghjuvanni[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve di Vènacu

U Petricaghju : San Chirgu (o San Quilicu)[mudificà | edità a fonte]

Chjesa piuvana di a pieve d'Alisgiani

San Chirgu, à U Petricaghju





E cappelle[mudificà | edità a fonte]

Sermanu[mudificà | edità a fonte]

Santi Niculaiu

Siscu[mudificà | edità a fonte]

San Mighele

Cambia[mudificà | edità a fonte]

San Quilicu

U Quercitellu[mudificà | edità a fonte]

San Ciprianu

Biguglia[mudificà | edità a fonte]

Sant'Andria

Merusaglia[mudificà | edità a fonte]

Santa Riparata[mudificà | edità a fonte]

Sant'Andria[mudificà | edità a fonte]

Quenza[mudificà | edità a fonte]

Santa Maria

Castirla[mudificà | edità a fonte]

San Mighele

Tralonca[mudificà | edità a fonte]

San Lurenzu

Lucciana[mudificà | edità a fonte]

San Parteu

Castellu di Rustinu[mudificà | edità a fonte]

San Tumasgiu

Figari[mudificà | edità a fonte]

San Quilicu di Montilati

Olcani[mudificà | edità a fonte]

San Quilicu


Decori[mudificà | edità a fonte]

E sculture[mudificà | edità a fonte]

I decori scultati sò rari. E cumunità paisane sò in a maiò parte mudeste à u Medievu. Ma si trovanu belli decori, cumu per esempiu u tìmpanu di San Chirgu di Cambia. A so funzione hè d'imbellisce, ma dinù d'insignà storia di i santi o scene di a bibbia à quelli chì ùn sapianu leghje.

U tìmpanu di San Quilicu di Cambia

Certe volte si trovanu sculture chì rapresentanu mutivi o figure d'umani o d'animali. Si ponu vede nant'à i mudiglioni, l'arcatelle è i capitelli.

Detagli di a catedrale di Nebbiu, in San Fiurenzu


Detagli di a catedrale di Mariana, in Lucciana
E sculture di chjesa di A Trinità, in Aregnu
Tìmpanu in Pedicorti di Gaghju di stile rumànicu, riimpiegatu in u campanile


L'affreschi[mudificà | edità a fonte]

Vucabulariu[mudificà | edità a fonte]

Àbside[mudificà | edità a fonte]

Hè a parte chì finisce a chjesa, a so forma hè in mezu tondu. In Corsica a maiò parte di e chjese rumàniche sò fatte cù àbside ùniche, ma ci n'hè cun àbside doppie, è una sola chjesa cù un'àbside trìplice.

A doppia àbside di Santa Maria Chjappella, in Ruglianu

Affrescu[mudificà | edità a fonte]

Pittura nant'à i muri fatta segondu una tecnica particulare. A materia chì riceve a pittura deve esse sempre fresca è ùmida. Hè da quì ch'ellu vene u so nome (in talianu : à fresco).

Affrescu in a cappella di San Tumasgiu, in Castellu di Rustinu


Altare[mudificà | edità a fonte]

In una chjesa, o una cappella, hè u tavulinu induve u prete celebra a messa. In francese si dice autel.

L'altare di a chjesa Sant Lucia, in Isulacciu di Fiumorbu


Arcatella[mudificà | edità a fonte]

Decoru fattu di parechje piccule arcate. In l'arte rumànica si ritrovanu per esempiu nant'à e facciate di certi edifizii. Un'arcatella hè detta "ceca" quandu u muru induv'ella si trova hè pienu. Currisponde in francese à a parolla arcature.

L'arcatelle ceche di a catedrale di Nebbiu, in San Fiurenzu


Arcu tondu[mudificà | edità a fonte]

Forma d'arcu caratterìstica di l'arte rumànica. L'arcu face un mezu tondu. In francese si dice arc en plein cintre.

Arcu tondu, detagliu di a chjesa San Mighele di Muratu


Bassurilievu : U bassurilievu hè una tecnica di scultura chì cunsiste à rapresentà nant'à una lastra di materiale duru (petra, marmeru, bronzu...) una scena o mutivi in trè dimensioni. U sugettu di u bassurilievu si spicca di u fondu di manera legera.

Mutivi in bassurilievu nant'à u latu di a catedrale di A Canonica.

Battisteru (o battisteriu) : Custruzzione circulare o poligunale situata prima à cantu à a chjesa induve si facia u battezimu. Nanzu, u battezimu si praticava per immersione. Quellu chì si facia battizà si ciuttava in un pozzu d'acqua, nentru à u battisteru.

U battisteru di Santa Maria Riscamone, à E Valle di Rustinu

Capitellu[mudificà | edità a fonte]

Hè l'elementu, scultatu è decuratu, chì si trova in cima d'una culonna o d'un pilastru.

Un capitellu di a catedrale di Nebbiu

Cappella[mudificà | edità a fonte]

Edifiziu religiosu chjucu cù un'altare. E cappelle sò di dimensione minute di pettu à e chjese.

A cappella San Mighele, in Siscu


Chjavetta[mudificà | edità a fonte]

E chjavette sò e petre zuccate chì ghjuvavanu per fà un arcu tondu. Si dice in francese "claveau" o "voussoir".

E chjavette d'un arcu tondu


Chjesa piuvana[mudificà | edità a fonte]

Hè a chjesa principale d'una pieve. A chjesa piuvana era situata di regula generale (ma micca sempre) à u centru di a pieve.

A chjesa piuvana di l'Ampugnani, Santa Maria di A Casalta

Coru[mudificà | edità a fonte]

In e chjese, u coru hè u locu induve stà u prete è i cantori durante e cerimonie.

Feritoghja[mudificà | edità a fonte]

Una feritoghja hè un'apertura fine è stretta ch'ellu si vede in generale in e furticazione militare, da induve si pò fà passà l'arme per tirà è ferisce. In l'architettura rumànica si ponu vede aperture chì s'assumiglianu à feritoghje. Lascianu passà poca luce ma chì ùn avianu micca a funzione defensiva. In francese s'impiega a parolla "meurtrière".

Apertura di tippu "feritoghja" in San Mighele di Muratu


Fruntone[mudificà | edità a fonte]

U fruntone d'una facciata hè a parte superiore, in forma di triàngulu.

Lèsena[mudificà | edità a fonte]

Una lèsena hè una banda verticale di rilievu picculu, nant'à un muru. Si dice dinù pilastru.

E lèsene di a facciata di A Canònica

Mudiglione[mudificà | edità a fonte]

Un mudiglione hè un elementu scultatu chì ghjova à sustene una curnice o un'arcatella. I mudiglioni di e chjese rumàniche rapresentanu figure d'omi, animali, o presentanu mutivi geometrichi.

Mudiglioni di a cappella San Quilicu, in Cambia


Nave[mudificà | edità a fonte]

A nave d'una chjesa hè u spaziu cumpresu trà i dui ranghi di pilastri chì sustenenu a volta. Hè quì ch'ellu si stalla u publicu per assiste à a messa. Currisponde in francese à la nef.

A nave di a catedrale di Nebbiu, Santa Maria Assunta, in San Fiurenzu

Òculu[mudificà | edità a fonte]

Un òculu hè un'apertura di forma tonda, cum'è un ochju.

Pieve[mudificà | edità a fonte]

Una pieve hè una circuscrizzione riligiosa, amministrativa è geugrafica. Currisponde à una microregione. À l'orìgine a parolle pieve indetta a chjesa principale, situata in ogni valle di Corsica induve l'abitanti s'addunianu pè a cerimonia di u battezimu. Hè a sola induve si trova un battisteru o i fonti battismali. Ghjuvava dinù di campusantu. Sta chjesa era dunque chjamata pieve, chjesa pievana o chjesa piuvana. In latinu plebania. Si dicia dinù chjesa matrice. U termine "pieve" s'hè pocu à pocu stesu per parlà dinù di a circuscrizzione chì dipendia di sta chjesa. Ogni pieve facia parte d'una diòcesi. Ci sò stati à quandu cinque, à quandu sei diòcesi in Corsica. E cunfine di e pieve sò naturale (fiumi, creste, muntagne) è seguiteghjanu e forme di e valle.

Carta di e pieve di Corsica, à u XVIIIu seculu

Pulìcromu[mudificà | edità a fonte]

Di parechji culori. Ci sò duie chjese pulìcrome di stile rumànicu in Corsica : A Trinità in Aregnu è San Mighele, in Muratu.

Soprusciu[mudificà | edità a fonte]

Hè a petra chì sustene u muru sopr'à una porta. Si dice dinù sopraporta. In francese : linteau.

Soprusciu di a chjesa di A Nunziata in Sermanu


Tìmpanu[mudificà | edità a fonte]

Hè u spaziu chì si trova sopr'à e porte di e chjese rumàniche. Di forma meza circularia, u tìmpanu marca l'entrata di u locu di cultu è materializeghja a transizione trà u mondu di l'omi è quellu di Diu.

Tìmpanu di a cappella Santa Riparata, in Merusaglia

Transettu[mudificà | edità a fonte]

In una chjesa in forme di croce latina, u transettu hè una nave traservale à a nave principale. E chjese di piccula dimensione ùn anu micca transettu. In francese si dice le transept.

Volta à botte[mudificà | edità a fonte]

A volta à botte hè una forma di volta tìpica di l'architettura rumànica. A volta à botte utilizeghja a forma di l'arcu tondu. Si dice in francese voûte en berceau.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Nòtte[mudificà | edità a fonte]

  1. Geneviève Moracchini-Mazel, Les églises romanes de Corse, Klincksieck, Paris 1967.