15 di settembre

À prupositu di Wikipedia
Settembre
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 15 di settembre hè u 258esimu ghjornu (u 259esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morte[mudificà | edità a fonte]

- 2010: Édouard Valéry, menbru de le resistenza francese.

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

Maria Vergine Addulurata.

A festa di Maria Vergine Addulurata (o di a Madonna di i Sette dulori) hè celebrata da l'annu 1423. In u 1727, l'avianu messa u venneri dopu à a dumenica di a Passione. A' parte da u 1734, era celebrata a terza dumenica di sittembre. Avà e fissa: u 15 sittembre.

Si tratta di ramintà i dulori di a mamma di Ghjesù à u pede di a Croce è, di una manera generale, e suffranze di i Cristiani, chì a Passione di Ghjesù ùn hè ancu finita.

Issa celebrazione hè stata intrudutta in Corsica da a Cungregazione di i Servi di Maria, creata, in l'isula, l'annu 1252, dunque trenta anni dopu à ch'ella sia stata creata in Firenze. I Servi di Maria anu avutu sei cunventi. U vicariu generale stava in Mursiglia duv'elli cunservanu una statua di a Madonna à i ferri.[1]

I Santi[mudificà | edità a fonte]

U Beatu Orlandu di i Medici.

Orlandu di i Medici hè natu in Milanu versu l'annu 1330. A' l'età di 30 anni, avia decisu di ùn più dì una parulla è si era ritiratu in e fureste di a regione di Borgu San Dunninu, vicinu à Parma.

Vintsei anni dopu, a marchesa Antonia Pallavicini, chì caccighjava cù i so falcunnieri, hà trovu un vechju, stracquatu in terra, fermu cum'è un cadaveru. Era Orlandu muribondu. Sinu à tandu, avia campatu l'estate d'erbe è frutti, l'invernu demandendu a carità. Certi, l'avianu vistu stà ore è ore nantu à un pede, e braccie à l'aria, fighjendu u sole.

A marchesa u volse fà purtà in u so castellu di u Borgu. Ellu fece segnu di nò. Allora li disse chì ùn pudia micca more senza cunfessione è tandu si lasciò cumbulì. A' u frate chì u cunfessava, disse ch'ellu si era ritiratu da u mondu per ùn peccà. A marchesa li dete un brodu di gallina, u frate li fece una croce cù l'oliu santu, è Orlandu campò torna quattru settimane. Nanzu di more, hà vistu ghjunghje à San Michele è unipochi d'anghjuli per purtassilu in Paradisu. Era u 15 sittembre 1386.

Etimolugia: da u germanicu "brod" (gloria) è "land" (paese).

Casate: Orlandi, Orlandetti, Orlandini, Orlanducci.

Nomi: Orlanda, Orlando, Orlandu, Rodhlann, Roeland, Roelandje, Roland, Rolanda, Rolande, Rolando, Rolands, Roldan, Roldàn, Roldo, Rolle, Rollin, Rollins, Rolly, Rowe, Rowland, Rowly, Rulande, Rulant.

Litteratura: La chanson de Roland (XIIe s.). Ariosto: Orlando furioso (1532).[2]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre