14 di dicembre

À prupositu di Wikipedia
Dicembre
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 14 di dicembre hè u 348esimu ghjornu (u 349esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morte[mudificà | edità a fonte]

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

I Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Agnellu. Santu Ghjuvanni di a Croce.

Secondu San Ghjuvanni, l'agnellu hè u simbulu di u Cristu chì si sacrificheghja per riscattà i peccati. In u so Vangellu conta chì Ghjambattista battizava, quand'ellu vide à Ghjesù chì venia versu ellu è disse: "Eccu l'Agnellu di Diu chì toglie u peccatu da u mondu".

In l'Apocalisse, l'Evangelistu ripiglia u simbulu di l'Agnellu. Dice chì, in celu, accantu à u tronu di Diu, mezu à i quattru animali è i vintiquattru vechji, ci era l'Agnellu chì stava in pedi, ma chì paria esse statu tombu.

L'Agnellu avia sette corne è sette ochji chì sò i sette spiriti di Diu, mandati in tutta a Terra.

E' l'Agnellu si avvicinò è pigliò u libru da a manu diritta di quellu chì pusava nantu à u tronu.

Quand'ellu ebbe pigliatu u libru, i quattru animali è i vintiquattru vechji si prusternonu davanti à l'Agnellu. Ugnunu avia cetere è coppe piene di parfumi, chì sò e prighere di i santi.

E' cantavanu un novu cantu chì dicia: "Tù si degnu di riceve u libru è di apre i so sugilli; chì tù si statu tombu è, cù u to sangue, ci ai riscattatu. E', in più, ci ai fattu rè è preti di u nostru Diu, è noi regneremu nantu à a Terra".

E' si intese millaie è millaie di voci chì dicianu: "Degnu hè l'Agnellu, chì ghjè statu scannatu, di riceve a putenza, è e ricchezze, è a sapienza, è a forza, è l'onore, è a gloria, è a benedizzione".

E' tutte e criature chì sò in celu, è in terra, è sottu terra, è in mare, dicianu: "à quellu chì posa nantu à u tronu è à l'Agnellu, sia a benedizzione, è l'onore, è a gloria, è a forza, in i seculi di i seculi".

Paesi è cità: A celebrazione di a memoria di un Santu Agnellu abbate, si hè sparta dopu à l'undecesimu seculu quandu un sottudiacunu di a Chjesa di Napuli scrisse un libru per cuntà i miraculi di u santu. Più tardi, anu parlatu di e so intervenzioni per liberà à Napuli è à Sorrente accampate da i Saracini. E' po u cultu hè ghjuntu in a pruvincia di Frossinone è in Lucca.

In Ruglianu (festa patrunale) u cultu pò esse statu purtatu da i marinari in lutta contru à i Barbareschi.

Ghjuvanni di a Croce, duttore di a Chjesa, natu l'annu 1542 in a Vechja Castiglia, hè mortu in l'Andalusia u 14 dicembre 1591.

Hè unu di i megliu scrittori mistichi di a Chjesa latina è unu di i megliu pueti spagnoli. E so opere e più cunnusciute sò: "A Notte Scura", "U Canticu Spirituale" è "A Fiara d'Amore".

Ghjuvanni era di una famiglia nobile ma sbaiuccata. Hè statu un zitellu massu è un omu gentile. Più bravu, ùn ci ne era. A' 21 anni si hè fattu frate carmelitanu. A' 25, hè diventatu l'amicu fidu fi Santa Teresia d'Avilla, a so paisana.

Ghjuvanni hà rifurmatu u so Ordine creendu i Carmelitani scalzi. Hè statu persecutatu da i calzi chì l'anu chjusu in una cellula, ma dinù da quelli di a so riforma chì l'anu speditu in un paisolu scantatu di l'Andalusia, luntanu da tutte e persone ch'ellu tenia caru è chì u tenianu caru.

Etimolugia, casate è nomi: Cf Ghjuvanni l'Evangelistu (27 dicembre).[1]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre