Strittone di Gibilterra

À prupositu di Wikipedia
U strittone di Gibilterra vistu da satellitu

U strittone di Gibilterra (o strittonu di Ghjibilterra) hè situatu à u sudu di a Spagna, à u nordu di u Maroccu, à livante di l'oceanu Atlanticu, à punente di u mare Terraniu.[1] Hè u solu passaghju marittimu trà l'oceanu Atlanticu è u mare Terraniu. Hè largu 14 km è prufondu circa 1000 m. U strittone hè cunsideratu cum'è fendu parte di l'acque internaziunale. In Antichità 'ssu strittone era chjamatu " e culonne d'Erculu ", ma deve u so nome di Gibilterra à una difurmazione di a parola araba djebel Tarik chì significheghja " muntagna di Tarik ", quest'ultimu essendu u nome di u generale musulmanu Tariq ibn Ziyad, chì, d'aprile 711, francò u strittone per cunquistà a penisula Iberica.

Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

Un battellu entrendu in a mare Terraniu da u strittone di Gibilterra.

L'Organisazione idrugrafica internaziunale (OHI) ditermineghja e limite di u strittone di Gibilterra in u seguente modu:

U Scogliu è a cità di Gibilterra, chì danu u so nome à u strittone, si trovanu annantu à una penisula assai stretta, annantu à a sponda europea, à l'intrata hè u strittone. À punente, u strittone sbocca in u golfu di Cadice, chì s'apre largamente annantu à l'Atlanticu. À livante, à l'incuntrariu, a cala di Gibilterra (o d'Algesiras) hè bella più chjusa, larga appena 8 km per una lunghezza di 10 km.

E placche tettoniche europea è africana ci s'avvicinanu à u ritmu di un centimu à l'annu. S'è l'omu ùn si ne incaricheghja micca nanzu, 'ssa porta d'intrata di i cagnacci - grandi bianchi in particulare - in l'acque mediterranie ùn serà dunque chjusa naturalmente ch'è da quì à più di un milione d'anni.

U mare Terraniu essendu un mare guasi chjusu, chì subisce un'evapurazione impurtante, u currente maestru in u strittone và da l'Atlanticu ver' di u mare Terraniu in superficia, ma esiste in pirmanenza un currente inversu più debule in prufundità, addistrendu ver' di u punente l'acque mediterranie più dense chì sò più salati. 'Ssi currenti marini opposti ci si scontranu viulentamente, rindendu a navigazione priculosa. A limita trà l'acque di l'Atlanticu è di a mare Terraniu (in termini di timperatura è di salinità in particulare) si situeghja luntanu ver' di u livante, guasi tutta a cala d'Algesiras hè atlantica di 'ssu puntu di vista.

Annantu à u pianu idrugraficu, u strittone di Gibilterra hè delimitatu in l'oceanu Atlanticu da una linia dritta cullighendu u capu Trafalgar, in iSpagna, à u capu Spartel, o Ras Spartel, in u Maroccu (45 km) ; è in u mare Terraniu, da una linia retta cullighendu a Punta d'Europa, à Gibilterra, à u nordu, è a Punta Almina, à Ceuta, à u sudu (24 km). U strittone hè in teuria spartutu trà l'acque territuriale di i Stati riverani, a Spagna, u Maroccu è u Regnu Unitu, ma hè difatti sottumessu à un rigimu ghjuridicu particulare, chì ne face una via internaziunale[2].

A so larghezza hè di 14.4 km in a so parte a più stretta trà Punta d'Oliveros (Spagna) è Point Cere (Maroccu).

Leghe estu-punente[mudificà | edità a fonte]

L'Europa (à manca) è l'Africa (à dritta)
A carta storica di u Strittone di Gibilterra da Piri Reis

U strittone hè a siconda via marittima a più usata daretu a Manica. Hè francatu annualmente da circa 100000 nave. A so pusizione hà un'assai grande impurtanza strategica almenu dapoi a fine di u Medievu, un cummerciu da u mare s'hè stabilitu trà l'Europa di u Nordu è l'Italia. A cità di Gibilterra hè una culonia di u Regnu Unitu dapoi u trattatu d'Utrecht, in u 1713, ciò chì hà permessu à a flotta britannica di sviluppà a so supremazia navale in u mare Terraniu à parte si da u XIXu seculu. U strittone hè diventatu ancu più strategicu à u mumentu di u traforu di u canale di Suez in u 1869. Dipoi tandu, permette u passaghju di l'Atlanticu non solu ver' di u mare Terraniu, ma dinù ver' di l'oceanu Indianu, evitendu a longa strada di u capu di Bona Speranza. A cità di Gibilterra hè dunque à longu stata una basa navale britannica, ma hè statu assai ridutta dapoi a fine di a guerra freta. Però, ferma dinù oghje una basa impurtante per l'OTAN. Da u so latu, a Spagna pussede a cità di Ceuta, annantu à a sponda maruccana di u strittone. Cunquistata in u 1415 da u Portugallu, hè passata à a Spagna sottu à u regnu di Filippu II, quandu ellu fubbe rè di i dui paesi. Gibilterra hè rivendicata da a Spagna è Ceuta da u Maroccu. A navigazione marittima in u strittone hè rigulata da un dispusitivu di siparazione di u trafficu.

Leghe nordu-sudu[mudificà | edità a fonte]

U strittone spicca dinù l'Europa da l'Africa. E nave à grande velucità è i Ferry classichi assicureghjanu a lega per u trasportu di i passageri è di i veiculi. Hè un puntu di passaghju di l'immigrazione clandestina ver' di l'Europa, soprattuttu dapoi chì a crescita di a Spagna in u corsu di l'anni 1980 ne hà fattu una destinazione di l'immigrazione. L'immigrazione pò fà si per via di Ceuta, inchjuva europea in Africa. A Spagna hà assai assai rinfurzatu a fruntiera à parte si da u 1999[3]. L'immigrazione si face dinù per via di a travirsata di u strittone, qualchì volta annantu à l'imbarcazione di furtuna (dinuminata patera), incausendu numerosi morti. U cifru face l'ogettu di una pulemica : hè d'almenu parechje dicine à l'annu, ma certi parlanu di migliaie. A situazione hè simile annantu à altri dui strittoni dendu accessu à l'Europa Occidentale, u strittone di Sicilia, trà a Tunisia è a Sicilia, è u canale d'Otrante à l'intrata di u mare adriaticu, trà l'Albania è l'Italia.

U traforu o a custruzzione di un ligame fissu hè un'idea récurrente dapoi u principiu di l'anni 1980. Un accordu trà a Spagna è u Maroccu hè statu firmatu u 12 di dicembre 2003 per un studiu annantu à a custruzzione di un tunnellu ferruviariu sottu à u strittone.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. Jean-René Vanney, Loïc Ménanteau, Geugrafia di u golfu ibero-maruccanu, Casa di Velázquez, 2004, p. 41.
  3. http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?id=605.

Articuli cunnessi[mudificà | edità a fonte]