Strettu di Messina

À prupositu di Wikipedia
U strettu vistu da a bocca di "Pentimele", vicinu à Reggio. In u fondu l'Etna annivatu

U strettu di Messina, chjamatu in antichità strettu di Scilla è Cariddi, strettu di Scilla è Fretum Siculum, in l'epica tarda-medievale è muderna fanale di Messina, cullega u mare Tirrenu incù u mare Ioniu è, siparendu e duie cità di Messina è Reggio incù l'arie urbane rispettive, divide a Sicilia da a Calabria, dunque da l'Italia peninsulare è da u cuntinente talianu. In a parte a più stretta (à u nordu) hè largu circa 3,2 km, è hè cumpresu trà e cuurdinate38°00' - 38°20' Nordu è 15°30' - 15°40' Livante.

Geugrafia di u strettu[mudificà | edità a fonte]

Morfulugia è batimetria[mudificà | edità a fonte]

U strettu vistu da Messina, vicinu à "Dinnammare" (monti Peloritani). I culori mostranu chjaramente e differenti masse d'acqua prisenti.

U strettu di Messina, riguardu à l'aspettu morfulogicu, pò esse ripprisintatu com'è un imbutu incù a parte menu ampia versu u nordu, à pettu à a linea chi và da capu Peloro (Sicilia) à Torra Cavallu (Calabria). Versu u sudu, invece, st' imbutu s'apre à pocu à pocu finu à capu di l'Armi (Calabria). A limita sittentriunale hè faciule da identificà, mentre quella meridiunale pò avè un significatu geugraficu (per esempiu a carta nautica n° 138 di l'Istitutu idrugraficu di a Marina (I.I.M.) si ferma pocu prima di punta Pellaro in Calabria), o idrologicu. Quest'ultimu pò esse cunsideratu a linia ideale chì cunghjunghje capu Taormina (Sicilia) incù capu d'Armi (Calabria). Com'è aria idrologica, ancu u cunfine sittentriunale hè bellu più ampiu ch'è quellu geugraficu è cumprende l'aria di u mare Tirrenu cumpresa trà capu Milazzo, l'arcu di l'isule Eolie è e coste di u golfu di Gioia in Calabria.

Riguardu à u prufilu sottumarinu di u strettu, pò esse paragunatu à un monte, di u quale a vetta a più alta hè a "sella" (longa a linea chì cunghjunghje Ganzirri à punta Pezzu). In u mare Tirrenu, infatti, u fondu marinu cala pianamente finu à righjunghje i 1.000 m in l'aria di Milazzo. Per truvà a batimetrica di i 2.000 m, si deve oltripassà l'isula di Strombuli. In a parte meridiunala (mare Ioniu), invece, a pendita hè assai rapida è à pochi chilomitri da a "sella" hè pussibule di rigistrà a prufundezza di 500 m trà e cità di Messina è Reggio, oltripassà largamente i 1.200 m pocu più in u sudu (punta Pellaro), per righjunghje i 2.000 m à u centru di a linea ideale chì cunghjunghje capu Taormina à capu d'Armi.

Fig. 2: Batimetria di l'aria idrologica di u strettu di Messina[1]

L'ampiezza a più minore (3.150 metri in u puntu u più strettu) si scontra longu a linea chì cunghjunghje Ganzirri à punta Pezzu chì currisponde à u livellu di u fondu à una "sella" sottumarina induv'elle si scontranu e prufundità (80-120 m) più minore. In questu trattu i fundali marini (Fig. 4) prisentanu un solcu medianu irregulare, incù una prufundezza massima di 115 m, chì divide una zona occidentale (in prussimità di Ganzirri) caratterizata da prufonde incisione, da quella orientale di Punta Pezzu, più prufonda è para. Hè caratteristica di u sittore sittentriunale di u strettu l'ampia valle di Scilla, incù una parte più prufonda è ripida (circa 200 m). A valle cumencia dopu à diventà più para è à esse menu inclinata versu u mare Tirrenu induv'ella piglia u nome di bacinu di Palmi. E parete laterale di a valle, prufonde, collanu bruscamente, cunferendu à a sezzione trasversale una forma à "U". Un'ampia è irregulare dipressione, menu incisa (valle di Messina), avendu anch'ella una sezzione à "U", si scontra in a parte meridiunale. A prufundità superiore à i 500 m, a valle di Messina si stringhje, diventendu più prufonda è dendu origine à un canyon sottumarinu ripidu (canyon di Messina).

Faune è flora[mudificà | edità a fonte]

L'organismi migratori[mudificà | edità a fonte]

Senza dubbitu u strettu di Messina, truvendu si longu una di e principali line migratorie di u mare Terraniu, hè un puntu fundamentale di transitu per a migrazione di numerose spezie. per sicuru e più cunnisciute è impurtante, da un puntu di vista ecunomicu è ambientale, sò i grandi pesci pelagichi, vene à dì u tonnu rossu (Thunnus thynnus), Thunnus alalunga), Sarda sarda, Tetrapturus belone) è u pesciu spada (Xiphias gladius).

E caratteristiche idrodinamiche è a ricchezza di u strettu ditermineghjanu u transitu in acque superficiale di sti pesci chì ponu esse catturati incù e barche spiciale chjamate feluche o passerelle, attive solu in sta parte di u mare terraniu. Inoltre, solu in u strettu, eppuru s'ellu hè incù parechji attrazzi, hè pussibule à catturà u tonnu durente l'annu sanu è di tutte e classe d'età (da e forme ghjuvanile à l'organismi adulti) perchè saria prisente una pupulazione chì periudicamente si move trà i dui mari limitrofi: u Mare Tirrenu è u Mare Ioniu.

L'organismi batiali[mudificà | edità a fonte]

Un' antra peculiarità di u strettu di Messina hè a prisenza d'una varia è numerosa fauna batipelagica (cumunamente chjamata ancu fauna abissale) chì, traspurtata in superficia da u currente pruvinente da Sudu, pò esse catturata faciule sempre in cundizione vitale in i punti di turbulenza maiore (vortici o scale di marea), o truvata in e spiaghje longu a ribba in particulare cundizione meteo-marine. Esempii classichi da minziunà sò Chauliodus sloani (pesciu vipara), Argyropelecus hemigymnus (pesciu accetta o accetta d'argentu) è Myctophum punctatum (pesciu diavule).

[2].

Ci vole à cunsiderà dinù chì u strettu di Messina hè un puntu di passaghju obligatu per e migrazione di i cetacei, prubabilmente u più impurtante in u mare Terraniu in termini di diversità di spezie. Ci vole à mintuvà dinù ch'è oltre tutte e spezie di delfini prisenti in u Mediterraniu, ci sò dinù e balene è in particulare i capidogli chì traversanu u strettu per andà in l'aria di l'Isule Eolie prubabilmente à fini riproduttivi.

Galleria[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. (Figura sviluppata incù software Ocean Data View. Schlitzer, R., http://www.awi-bremerhaven.de/GEO/ODV, 2004)
  2. Fotografia F. Costa: http://www.professorecosta.com Archiviu 2013-05-01 at the Wayback Machine.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]