Scalinata Rinesi-Romieu

A Scalinata Rinesi-Romieu, chjamata in francese Escalier Romieu hè una scalinata munumentale situata in a cità di Bastia. Face a leia trà i dui quartieri storichi di A Citatella (Terranova) è di u Vechju Portu (Terravechja).
A scalinata Rinesi-Romieu hè stata fatta da l'architettu bastiacciu Paul-Augustin Viale à u XIXmu seculu [1] .

L'inseme chì cuntene A Scalinata Rinesi-Romieu, cù a ricciata San Carlu Vechju hè stata classificata munumentu storicu in u 2017 [2].

Origine di u nome
[mudificà | edità a fonte]A Scalinata si chjamava prima « Scala Rinesi », di u nome di a famiglia Rinesi, una ricca famiglia di cummercianti bastiacci, chì fecenu custruisce a so casa famigliale, u Palazzu Rinesi, nant'à u latu sud di u Vechju Portu [3], in u quartieru di U Puntettu.

Una figliola Rinesi s'hè maritata cù un certu M. Romieu, cultellaghju di Langres, chì fece a ringhera di a scala [1] .
Pocu à pocu, u nome Rinesi hè statu sguassatu à prò di quellu di Romieu, nome datu à u giardinu, à a scala è à a casa Rinesi.
In u 2008, a cumuna di Bastia sott'à a mandatura d’Emile Zuccarelli hà iniziatu un travagliu nant’à i nomi di lochi, carrughji è piazze. Parechje lastre bislingue sò state messe à partesi da u 2014 . Da tandu, a scalinata ripigliò u so nome originale è fù chjamata ufficialmente « Scalinata Romieu, Scalinata Rinesi »[4].

Storicu
[mudificà | edità a fonte]
A scalinata munumentale fù custruita trà l'anni 1871 è 1873 da l'architettu bastiacciu Paul-Augustin Viale. Include una funtana, una nichja cù una statua, vasi cù pedestali.
U cunsigliu municipale di l'epica hà vutatu « chì a scala Rinesi chì si trova nant'à u portu è chì s'offre à i primi sguardi di i stranieri chì venenu da u cuntinente deve esse fatta da a manera a più suntuosa ch'ellu si pò » [3] .
In u 1874 è u 1875, hè statu accunciatu u giardinu à cantu, chì hà pigliatu u nome di Giardinu Romieu [1] .

Ritratti
[mudificà | edità a fonte]- A scalinata Rinesi-Romieu.
Da vede dinù
[mudificà | edità a fonte]Note è riferenze
[mudificà | edità a fonte]- 1 2 3 Jean-Baptiste Raffalli; Fernande Maestracci; Max Boulmer, Bastia : musées, monuments, promenades, Monum - Ed. du patrimoineª ed., 2003. ISBN 978-2-85822-697-9, OCLC 717275677.
- ↑ https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA2B000039
- 1 2 Janine Serafini-Costoli; Bastia, Bastia, regards sur son passé, Berger-Levraultª ed., 1983. ISBN 978-2-7013-0515-8, OCLC 10499346.
- ↑ https://www.corsematin.com/article/bastia/les-premieres-plaques-bilingues-ont-ete-posees-a-la-citadelle-de-bastia