Dumenicu Carlotti

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Martinu Appinzapalu)
Facciata di a chjesa di u Petrosu, u paese nativu di prete Dumenicu Carlotti, dettu Martinu Appinzapalu

Dumenicu Carlotti (1877-1948) hè statu un scrivanu in lingua corsa. Era piuttostu cunnisciutu per via di u so cugnome: Martinu Appinzapalu. Hè natu in u Petrosu in u 1877.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Raconti è fole di l’isula persa
  • A Corsica in pruverbi è detti: 1100 pruverbi è detti
  • Addiu à i Muraccioli, Aiacciu, Stamperia A Muvra, 1925
  • Racconti e leggende di Cirnu Bella, Giusti, Livorno (1930)
  • U Rè di Corsica, puema allegoricu, Ajacciu, Stamparia di A Muvra , 1929
  • Pampane corse, Prefaziu di Santu Casanova, Bastia, Stamperia A. Piaggi , 1926

Strattu[mudificà | edità a fonte]

L’usteria di i latroni

U ghjovanu scarparu Ghjuvan Valentu hà tombu mille mosche è ne hà feritu cinque centu. A so nomina ghjugne ignalocu.

Viaghjava annantu u so sumerellu arechjilongu è schinchiseccu senza nè danaru nè bagagli. È, tocchi tocchi, viaghjendu, eccu ti chì dopu trè ghjorni cuminciava à disperà si quand’ellu ti ghjunghje davanti una bellissima usteria à mezu boscu.

Tempu vistu lu :

— Ghjuvan Valentu, Ghjuvan Valentu, tomba mille è ferisce cinque centu ! Umbè, umbè !

L’usteria era piena di latroni, eccu ti chì, presi di paura intesu u nome di l’eroe, scappanu in furia è in fretta, per porte è purtelli, lascendu si a magnusca annantu tavula, è arme rilucente, è cavalli boni. Ghjuvanni si scavalca è si mette tranquillamente à tavulinu. C’era un pranzu numeru unu, mancu toccu.

— Magnate, o illustre paladinu, disse l’usteriaghju. Vi devu a vita. A vostra sola presenza m’hà sbarrazzatu di sti latroni.

— Altru aghju fattu ! disse fieramente, à corpu techju, Ghjuvan Valentu.

È si colse da cavallu à u più bellu cavallu, quellu di u capulatrone. È dendu un colpu di spronu.

— Sì mai avete bisognu d’aiutu, fate mi cennu. Finchì Ghjuvan Valentu ùn sarà mortu nisunu vi farà tortu !

L’usteriaghju è a servitù s’inchjinonu fin’à terra.


I scrivani in lingua corsa

Ghjuvan Ghjacumu Albertini - Tomasu Alfonsi - Ghjuvanni Ambroggi - Lisandru Ambrosi - Dumenicu Andreotti - Guidu Benigni - Marcu Biancarelli - Petru Borghetti - Anghjulu Canarelli - Dumenicu Carlotti - Santu Casanova - Matteu Ceccaldi - Marcu Ceccarelli - Ghjuvan' Maria Comiti - Rinatu Coti - Simonu Dary - Paulu Matteiu Della Foata - Alanu di Meglio - Anton Francescu Filippini - Peppu Flori - Ghjuvan' Ghjiseppu Franchi - Ghjacumu Fusina - Carulu Giovoni - Ghjuvan'Vitu Grimaldi - Guglielmu Guglielmi - Marceddu Jureczek - Petru Santu Leca - Petru Matteu Lucciana - Anton Bastianu Lucciardi - Ghjuvan' Petru Lucciardi - Lisandru Marcellesi - Antone Leonardu Massiani - Ghjuvan' Luigi Moracchini - Roccu Multedo - Lisandru Muzy - Bastianu Nicolai - Ghjannettu Nottini - Saveriu Paoli - Anton' Battista Paoli - Arnestu Papi - Antone Marcu Peretti - Tumasgiu Pasquale Peretti - Ugu Francescu Peretti della Rocca - Lisandru Petrignani - Ghjuvan' Petru Ristori - Francescu Piazzoli - Petru Rocca - Ghjuvan' Teramu Rocchi - Natale Rocchiccioli - Simonu di San Ghjorghju - Ghjacumu Simonpoli - Ghjacumu Thiers - Dumenicu Antone Versini - Ghjacumu Santu Versini - Salvatore Viale - Paulu Zarzelli


WikiLettera
WikiLettera

'Ssu artìculu hè in custruzzione. Pudete cuntribuisce à a so redazzione.