Karl Marx

À prupositu di Wikipedia

Karl Heinrich Marx, natu u 5 di maghju 1818 in Trier (Alemania) è mortu u 14 di marzu 1883 in Londra, era un filosofu, economistu è teoricianu socialistu è communistu alemanu.

Hè cunnisciutu pè a so cuncezzione materialista di a storia, pè a descrizzione di u capitalisimu, è pè a so attività revoluzionaria a mez'à organisazione operaie in Auropa (hà participatu à l'Associu Internaziunale di i Travagliatori). Ebbe una grande influenza nant'u sviluppu posteriore di a sociologia.

Biografia[mudificà | edità a fonte]

Una visione storica[mudificà | edità a fonte]

Marx svilupa una visione materialista di a Storia.

Hà ancu scrittu una storia di u capitalisimu. Dice chì :

  • u sistemu primitivu di produzzione cunduce à
  • u sistemu feodale chì cunduce à
  • u capitalisimu chì cunduce à
  • u socialisimu chì cunduce à
  • u communisimu (o solu senza nisuna forma di dominazione)

Una teoria sociologica di e disugualità suciale[mudificà | edità a fonte]

Marx parla assai di e classe suciale. Distingue :

  • e «classe in sè»
  • e «classe pè sè»

Una classa in sè diventa una classa pè sè quandu a ghjente ind'a classa piglia cuscenza di u so interessu cummunu.

Ci sò trè grande classe :

Una teoria di u capitalisimu[mudificà | edità a fonte]

Marx sviluppò una teoria economica di u capitalisimu.

Pè Marx, u capitalisimu hè un sistemu di produzzione fundatu nant'à l'accumulazione di profittu. Hè natu quandu i paisani anu avutu bisognu di vende a so forza di travagliu, fendu di u travagliu un bè, diventendu proletaru. U sistemu capitalistu hè dunque basatu nant'u sfruttamentu di u proletariatu.

U profittu (r) hè (cu v = u valore aghjuntatu è K = capitale in forza di travagliu):

U capitalistu guarda u valore aghjustatu («plus-value» in francese), è solu ne da una partita à l'impiegati. 'Ssu valore aghjustatu hè a sfarenza trà u travagliu è u valore criatu da ellu.

Pè Marx, u capitalisimu hè assai innovante, perchè un capitalistu deve sempre investisce pè accresce a produttività (è cusì accresce u valore aghjustatu è u profittu). Ma 'ssi capitalisti investanu di più in a tecnologia ch'è in aumentazione di a forza di travagliu. È cusì, u tassu di profittu diminuisce. Ghjè per essa chì Marx parla d'una crisi perpetua di u capitalisimu. Fù cusì unu di i primi à mustrà i cicli di l'economia, nanzu Joseph Schumpeter è Nikolai Kondratieff.

Marx è u Marxisimu[mudificà | edità a fonte]

Biglietu di a Republica Democratica Alemana

{{quote|U meritu di Marx hè d'avè inghjennatu subitu un scambiu qualitativu in a storia di u pinsamentu suciale. Interpreta a storia, capisce e so dinamiche, predisce u futuru, ma in più di predìlu, hà spremitu un cuncettu revoluzionariu : u mondu ùn deve solu esse interpretatu, deve esse trasformatu|Che Guevara

Numarosi paesi anu avutu un guvernu dicendusi discepuli di Marx, cume l'URSS, i paesi di u Pattu di Varsovia o a Sina, Cuba, u Laos, ecc…


Da vedè dinò[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]



Economia
Economisti cunnisciuti
Economia

Jean Baptiste Colbert - François Quesnay- Adam Smith- Thomas Malthus- David Ricardo- Jean Baptiste Say- Karl Marx- Frédéric Bastiat - Léon Walras- Carl Menger - John Maynard Keynes- Károly Polányi- Friedrich von Hayek- Nikolai Kondratieff- János Harsányi- Kenneth Arrow- Amartya Sen- Michel Aglietta - Joseph Stiglitz - Paul Krugman - Cecil Rhodes