Thomas Malthus

À prupositu di Wikipedia

Thomas Robert Malthus, natu circ'à Guildford (Surrey) u 13 di ferraghju 1766, è mortu in Bath u 23 di dicembre 1834, hè statu un pastore anglicanu è economistu britannicu di a scola classica. Hè sopratuttu cunnisciutu pè a so opera nant'u prublemu di i rapporti tra a a populazione è a produzzione, analisati ind'una perspectiva pessimista, totalmente opposta à l'idea smithiana d'un equilibriu armuniosu è stabile.

U so nome ha datu ind'u linguagiu currente l'aghjettivu «maltusianu» pè caracterisà un statu di spiritu conservatore chi s'oppone à l'investimentu è teme a rarità, è pè caracterisà una dottrina, u maltusianisimu, favurabile à una politica attiva di controlu di a crescenza di a populazione.

A biografia[mudificà | edità a fonte]

Malthus hè natu in ferraghju 1766 ind'u Surrey, sestu zitellu nantu ottu in una famiglia benistante. U so babbu hè un amicu persunale di David Hume è una relazione di Jean-Jacques Rousseau. A parte di 1784, Malthus studia à u Jesus College di l'università di Cambridge duve ottene una sedia in 1793. Diventa pastore anglicanu in 1797.

In 1804, si casa, è, grazi'à a protezzione di William Pitt u Giovanu, diventa profesore d'economica politica in u Collegiu di a Cumpania inglese di l'Indie Orientale, chi venè d'esse fundatu da agenti di a Cumpagnia. Ci firmara fin'a so morte. Avera una certa influenzia nant'i fuzzionarii inglesi partendu in India.

Scuntra David Ricardo pè a prima volta in 1811, è dopu, tramindui averanu una correpundenzia abbundante chi li permitara di svilupà analise nove nant'à a dumanda. Cumpone astre opere, cume i Principii d'economia pulitica, publicatu in 1820.

More in u 1834.

Malthus è i rapporti trà a populazione è a produzzione[mudificà | edità a fonte]

A crescenza demografica[mudificà | edità a fonte]

Essay on the principle of population, 1826

A povertà[mudificà | edità a fonte]

In u seculu 17, e parochje devianu trattene «workhouses» (case di travagliu) pè dà travagliu (è dunque mezzi pè sopracampà) à i povari di lu circondu. Ind'u listessu tempu, un autore inglese, William Godwin, teorisò chi a povertà era un prublemu instituzionale, è chi ci volìa à generalisà l'aiutu à i povari.

Malthus era assai oppostu à quesse idee, pè ragione economiche cume morale.

U sò ragiunamentu era chi :

  • l'assistenza face cresce à dumanda
  • dopu, a crescenza di a dumanda face cresce i prezzi
  • dunque, c'hè una inflazione è ancu più ghjente ha bisognu d'assistenza
  • è ci vole dà ancu di più aiutu à à ghjente, ciò chi face crescè i prezzi ancu di più …


Malthus pensa ancu chi aiutà à i povari ùn hè a soluzione, perchè li da l'abitudine d'aspettà i mezzi pè campà d'altrui in piazza di svilupà un spiritu d'empresa. Malthus dice chi perchè l'omu possa esercità a sò intelligenzia è u sò travagliu, devè avène bisognu pè sustene a so vita. Malthus svilupà cusi una visione puritana di a vita.

A necessità di a miseria[mudificà | edità a fonte]

Malthus pensa chi a miseria hè necessaria, micca solu pè ragione economiche, ma ancu pè ragione teologiche. Dice ch'omu ha bisognu di vedè u viziu, è a miseria, è a povertà, pè pudè esercità a carità ma ancu pè pudè odià u viziu.[1]

A regulazione di a demografia[mudificà | edità a fonte]

Malthus teme chi u putere di reproduzzione di l'omi sia più forte chi quellu di i soli à offre rendimenti sempre più grandi pè sustene a crescenza demografica. Ghjè per quessa ch'ellu dice chi devemu regulà 'ssa demografia.

Dice ancu chi pè lottà scontr'a miseria, hè importante chi u numaru di zitelli diminuisce. Cusi ci saranu bastanza bieni pè pudè spartèli incu ognunu.

Pè Malthus, ci sò dui spezie di regulazione demografiche :

  • una hè detta preventiva : ghjè quandu a ghjente face di menu zitelli
  • l'astra hè detta attiva o positiva : sò e famine, o e guerre, ma ancu, dice ellu, u viziu


Incu a revoluzione agraria, 'ssu prublemu hè statu rispinghjitu, ma oghje si pone di novu, cu, pè esempiu, u sfinimentu di e risorse fussile o di e falde freatiche.

A cuazzione morale[mudificà | edità a fonte]

Malthus hè scontr'u fattu d'interdisce i matrimonii pè i più giovani. Dice chi a reduzzione di a crescenza demografica deve piutostu esse u risultatu di una cuazzione morale chi fecia chi a ghjente si casi solu quand'ellu ne ha i mezzi (pè esempiu).

Una teoria di a dumanda[mudificà | edità a fonte]

Seguente Malthus, u fattore u più importante ind'u mercatu hè a dumanda. Si opone a a Lege di Say, dicendu :

Mentre 'ssa dottrina [a lege di Say], cu tutta l'estenzione chi li hè stata data, mi pare falsa, è in contradizione evidente cu i grandi principii chi regulanu l'offra è u dumanda
Principii d'economia di Malthus


Dopu ellu, John Maynard Keynes ripigliera 'ssa idea.

A critica[mudificà | edità a fonte]

L'opere di Malthus[mudificà | edità a fonte]

   * An Essay on the Principle of Population, as it Affects the Future Improvement of Society with Remarks on the Speculations of Mr. Godwin, M. Condorcet, and Other Writers London, printed for J. Johnson, in St. Paul's Church-Yard, edizione di u 1798 è edizione di 1803
   * Principii d'economia politica da u puntu di vista di so applicazione practica, 1820
   * Definizione in economia politica è misura di u valore, 1823
   * An Investigation of the Couse of the Present High Price of Provisions (1800)
   * Observations on the Effects of the Corn Laws, and of a Rise or Fall in the Price of Corn on the Agriculture and General Wealth of the Country (1814)
   * An Inquiry into the Nature and Progress of Rent, and the Principles by which it is regulated (1815)
   * The Grounds of an Opinion on the Policy of Restricting the Importation of Foreign Corn: intended as an Appendix to (1815)


Rifirementi[mudificà | edità a fonte]

  1. pp. 304 à 310 di u libru Histoire de la pensée économique, da Henri Denis, PUF : «le naturalisme social chez Malthus»

Economia
Economisti cunnisciuti
Economia

Jean Baptiste Colbert - François Quesnay- Adam Smith- Thomas Malthus- David Ricardo- Jean Baptiste Say- Karl Marx- Frédéric Bastiat - Léon Walras- Carl Menger - John Maynard Keynes- Károly Polányi- Friedrich von Hayek- Nikolai Kondratieff- János Harsányi- Kenneth Arrow- Amartya Sen- Michel Aglietta - Joseph Stiglitz - Paul Krugman - Cecil Rhodes