Avena sativa

À prupositu di Wikipedia
Avena sativa
Avena sativa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Avena
Nomu binuminali
Avena sativa
Carl Linnaeus, 1762

Avena sativa hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Avena sativa hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Hè largamenti cultivata pà i so graneddi, chì sò apradati in l'alimantazioni umana è animali. 'Ssa pianta annuali pò aghjunghja un'altezza da 1 à 1,5 metru. I so casci sò longhi è stretti, incù narbaturi paralleli. I piccioli sò cavi è poni essa ritti o inclinati. I fiora sò ragruppati in spighi leni è poni varià in culori, andendu da u verdi pallidu à u brunu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Avena sativa hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, ma hè avali cultivata in u mondu sanu. Hè particularamenti sparta in i righjoni timparati, induv'edda hè adattata à i climi freschi è umiti. I principali paesi pruduttori di vena sò i Stati Uniti, a Russia, u Canada, l'Australia è l'Alimagna.

Avena sativa hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Avena sativa hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Eppuri, esisti ancu sinonimi usati in a litteratura scentifica, tali Avena byzantina, Avena orientalis è Avena sterilis. 'Ssi sinonimi sò stati apradati pà discriva varianti di Avena sativa in diffarenti righjoni di u mondu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Avena sativa hè una pianta largamenti cultivata è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a cunsirvazioni di a diversità genetica di 'ssa spezia hè impurtanti par assicurà a so risilienza faccia à i malatii è à i cambiamenti ambiintali. Banchi di graneddi sò stabuliti par prisirvà i diffarenti varietà di vena cultivata, cù u fini di garantiscia a so dispunibilità pà i generazioni futuri.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]