Clementina

À prupositu di Wikipedia
A clementina
Citrus × clementina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Sapindales
Famiglia Rutaceae
Generu Citrus
Nome binuminale
Citrus × clementina
A clementina

A clementina (Citrus x clementina) hè un agrumu, appartinente à u gruppu di e mandarine, chì frà altru cumprende a mandarina tipica mediterrania (Citrus reticulata Blanco), è ancu i Satsuma o mandarine giappunese.

Origine[mudificà | edità a fonte]

Sicondu parechji fonte l'incrociu trà aranciu è mandarina saria statu creatu à l'accasu, intornu à u 1940, da un certu frate Clément Rodier di u cunventu di Missergin in i circondi d'Oranu. Altre fonte danu per certu ch'è l'interventu sia statu vulsutu è effettuatu parechji dicennii prima da un prete, un certu Pierre Clément, ma ferma qualchì incertezza annantu à u Clément chì rialmente hà datu nome à stu fruttu. Si face strada inoltre l'ipotesi ch'è l'ibridu sia assai più anticu è pruvenga da a China o da u Giappone.

Dopu à e prime ibridazione à l'iniziu di u seculu XX, fù prestu evidente ch'ellu si trattava d'una nova spezia di Citrus (Citrus reticulata Blanco), datu ch'è e caratteristiche rimanianu inalterate in u tempu è a ripruduzione sistematica di l'agrumu ùn dava alcunu prublemu. Dopu à dicennii di cultivazione sperimintale i frutti cunsirvavanu e qualità di i primi ibridi, è eranu sempre più richiesti da u cunsumatore. Dapoi u 1940 a clementina hè un di l'agrumi regularmente prisenti annantu à u mercatu è, in l'ultimi dicennii, u fruttu più vindutu dopu à l'arancie.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'arburu di a clementina hè assai simile à quellu di a mandarina, da a quale differisce appena per e foglie chì sò più grande è più larghe è ùn anu micca l'aromu caratteristicu di a mandarina. Fiurisce è fruttificheghja pianamente è irregularmente, chì hè moltu suscettibile à i cambiamenti di temperatura. Ci hè una sola racolta annuale trà nuvembre è ghjinnaghju.

U fruttu s'assumiglia à a mandarina: e differenze principale sò da ricercà in u culore di a polpa, bellu più aranciatu. Inoltre ùn hè micca appiattitu com'è e mandarine, ma sempre bellu rutondu. Com'è a mandarina, si sbuchja è si divide in spichji bellu faciule. U gustu invece hè più simile à quellu di l'aranciu, incù un perfettu equilibriu trà l'acru è u dolce.

E piantazione più stese si trovanu in Tunisia, Algeria, Maroccu, Spagna, Italia (in Calabria, Puglia è Sicilia). In i Stati Uniti d'America e clementine sò state cultivate finu da a so apparizione annantu à u mercatu, ma si sò veramente affirmate solu dopu à u 1977, chì quest'annu assai arancete di a Florida fubbenu distrutti da un inguernu eccezziunalmente duru.

Impieghi[mudificà | edità a fonte]

A clementina hè cunsumata per u più com'è fruttu frescu perchè hà tutte e pruprietà tipiche di l'agrumi, inclusu un altu cuntenutu di vitamina C. Hè spessu preferita à l'aranciu chì ùn eccede mai in acidità è si sbuchja più faciule.

In cucina, hè nurmalmente impiegata à u naturale ma pò esse imprudata per suchji, cunfittura, sorbetti o sciroppi. In a pruduzzione di cusmetichi a clementina trova applicazione in a preparazione di luzione tonificante è mascari per a pelle [1].

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. A tavula è non solu - Civicu48 by Spes di Vincenzu Lia - E Clementine di Calabria

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Fonte[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.